Legea nr. 16/2017 privind detasarea salariatilor in cadrul prestarii de servicii transnationale, publicata in Monitorul Oficial nr. 196 din 21 martie 2017, transpune in prezent, in legislatia romaneasca, Directiva nr. 96/71/CE privind detasarea lucratorilor in cadrul prestarii de servicii si Directiva nr. 2014/67/UE privind asigurarea respectarii aplicarii Directivei nr. 96/71/CE.
Ea a abrogat Legea anterioara, nr. 344/2006. Cu toate acestea, problema pe care Legea nr. 344/2006 a adus-o cu sine a fost mentinuta si in cuprinsul prezentei legi a detasarii transnationale: anume insusi conceptul de “detasare”. El nu are acelasi inteles ca cel definit in art. 45 din Codul muncii. Intr-adevar, detasarea din Codul muncii suspenda contractul individual de munca; pe perioada acesteia salariatul se afla in relatie de munca cu un alt angajator, care ii plateste salariul si preia cele mai multe dintre prerogativele de angajator. Dimpotriva, „detasarea transnationala”, in intelesul Legii nr. 16/2017, nu suspenda contractul de munca. Salariatul ramane in relatie cu angajatorul din Romania, care l-a trimis sa lucreze intr-un alt stat membru UE. De aceea, detasarea transnationala seamana mai curand cu “delegarea” din Codul muncii.
Aceasta confuzie terminologica are efecte si asupra inregistrarilor in ReviSal. Astfel, desi inca de la intrarea in vigoare a Hotararii Guvernului nr. 905/2017 s-a introdus detasarea transnationala ca element al ReviSal, inregistrarea detasarii transnationale nu se putea realiza, deoarece din momentul inregistrarii contractul individual de munca devenea inactiv (ca si cum ar fi fost o detasare in intelesul Codului muncii). Or, in cazul unei detasari transnationale contractul individual de munca este un contract activ pe toata perioada detasarii.
Incepand cu data de 1 iunie 2019, Inspectia Muncii a pus la dispozitia angajatorilor o versiune actualizata a aplicatiei ReviSal pentru transmiterea registrului de evidenta a salariatilor in format electronic: versiunea 6.0.7. In noua versiune a ReviSal se inregistreaza si detasarea transnationala. In urma inregistrarii, contractul de munca incheiat cu angajatorul care l-a trimis pe salariat sa lucreze la unitatea din alt stat membru nu devine inactiv. Ca urmare acesta poate fi, de exemplu, modificat de catre angajatorul care a realizat inregistrarea, atunci cand partile negociaza o modificare salariala sau o modificare a conditiilor de munca.
Trebuie sa fim insa foarte atenti atat sub aspectul inregistrarilor, cat si al efectelor juridice ale celor doua operatiuni. Ambele se inregistreaza ca detasari, dar numai detasarea nationala (operata pe baza Codului muncii) suspenda contractul, nu si detasarea transnationala. Daca salariatul produce o paguba unitatii unde lucreaza, el va raspunde patrimonial fata de aceasta in cazul detasarii nationale, dar va raspunde fata de angajatorul care l-a trimis, in cazul celei transnationale.
Daca salariatul savarseste o abatere disciplinara, el va raspunde fata de angajatorul unde a fost detasat, in cazul detasarii nationale, dar va putea fi sanctionat doar de angajatorul care l-a trimis, in cazul detasarii transnationale. Concediul de odihna va fi acordat de unitatea unde salariatul este detasat, in temeiul Codului muncii, dar va fi acordat de catre angajatorul care l-a detasat in cadrul detasarii transnationale, operate in temeiul Legii 16/2017. In acelasi fel vom distinge in ceea ce priveste fiecare drept sau obligatie a angajatului - fara a face confuzie intre cele doua operatiuni juridice care - in mod regretabil - au primit aceeasi denumire in legislatie.