Daca am pierdut in prima instanta procesul cu salariatul, dar am castigat in apel, cum recuperam sumele platite salariatului? - Legislatia muncii
Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri.
Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri. Sunt de acord cu politica de cookie
Buna ziua! Sunt Simona, Asistentul tau personal.
Click daca ai nevoie de ajutor!
X
Tine-ma minte

Ati uitat parola? Click aici pentru a recupera user/parola

Nu aveti cont?
X

Te rugam sa introduci adresa de email pe care ai folosit-o la inregistrarea contului tau.

X

Te rugam sa introduci adresa de email pe care ai folosit-o la inregistrarea contului tau.

Contul meu Inregistrare cont Testare gratuita
PortalCodulMuncii.ro
Portal actualizat la 26 Decembrie 2024
Un produs marca Rentrop&Straton

Daca am pierdut in prima instanta procesul cu salariatul, dar am castigat in apel, cum recuperam sumele platite salariatului?

Raspuns oferit de Raluca Dimitriu
Raluca Dimitriu
Profesor Universitar Doctor

In dreptul muncii, hotararile instantei de fond sunt executorii, conform art. 274 din Codul muncii. Asadar, daca tribunalul i-a dat castig de cauza salariatului si l-a obligat pe angajator la plata catre acesta a unei sume de bani, angajatorul va trebui sa puna in executare aceasta hotarare. Dupa ce efectueaza plata, angajatorul poate insa contesta la Curtea de Apel decizia tribunalului. Cu acel prilej, el va cere si restituirea platilor facute in baza hotararii primei instante.

Dar ar putea sa ceara restituirea acestor plati si printr-o actiune separata? In ce temei? Si care ar fi instanta competenta?

Altfel spus, pe baza carei prevederi legale va recupera angajatorul sumele platite salariatului, in executarea hotararii primei instante? Avem astfel in vedere in vedere temeiul juridic al actiunii promovate de angajator in contradictoriu cu salariatul pentru restituirea sumelor achitate de primul celui de-al doilea, in mod voluntar, in baza unei hotarari judecatoresti de prima instanta, care ulterior este desfiintata in calea de atac.

Prin Decizia nr. 1408/2018, Inalta Curte de Casatie si Justitie s-a pronuntat cu privire la caracterul de conflict de munca al unui astfel de litigiu.

Ea a statuat ca nu sunt aplicabile dispozitiile art. 724 din Codul de procedura civila referitoare la intoarcerea executarii. Dimpotriva, sunt incidente dispozitiile art. 256 din Codul muncii, potrivit caruia salariatul care a incasat de la angajator o suma nedatorata este obligat sa o restituie.

Problema a fost controversata pana acum, atragand o anumita practica neunitara. Intr-adevar, art. 256 din Codul muncii constituie o aplicatie a institutiei platii nedatorate. Or, cum salariatul castigase in prima instanta, in realitate plata nu a fost, la acel moment, nedatorata.

Dar prin solutia citata a instantei supreme chestiunea este clarificata: plata efectuata de angajator, de bunavoie, in baza unei hotarari judecatoresti desfiintate ulterior acestei plati in caile de atac, nu face obiectul procedurii de intoarcere a executarii, ci atrage incidenta dispozitiilor de drept al muncii in materie de plata nedatorata - adica a art. 256 din Codul muncii.

Asadar, atunci cand, ca angajator, am pierdut in prima instanta, trebuie sa executam hotararea. Putem in continuare ataca aceasta hotarare judecatoreasca, solicitand si restituirea platilor facute salariatului. Dar putem cere restituirea platilor si printr-o actiune separata, care va fi tot de dreptul muncii, formulata in temeiul art. 256 din Codul muncii.

Instanta competenta va fi cea de dreptul muncii, nu de drept civil. Pentru ca, asa cum a statuat instanta suprema, ori de cate ori plata s-a facut de bunavoie, in executarea hotararii primei instante, obiectul actiunii il constituie un conflict de munca, iar nu un litigiu de drept civil.

Newsletter PortalCodulMuncii.ro

Ramai la curent cu toate solutiile propuse de specialisti.
Aboneaza-te ACUM la Newsletterul Portalcodulmuncii.ro si primesti cadou Raportul special "3 modele Editabile de Fise de Post si Evaluare"!

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentului UE 679/2016


Articole similare

Dec102019

Daca angajatorul il da in judecata pe salariatul sau, care este instanta competenta?

de Raluca Dimitriu 10 Dec 2019
Litigiile de munca se judeca la instanta in circumscriptia careia isi are domiciliul sau sediul reclamantul. De cele mai multe ori, acesta este salariatul. Exista insa si cauze in care reclamantul este angajatorul. Spre exemplu, ca firma, va puteti confrunta cu o asemenea situatie atunci cand ati incheiat o clauza de formare profesionala cu salariatul, iar acesta demisioneaza fara a acoperi ...
Mar192019

O noua directiva privind transparenta si previzibilitatea conditiilor de munca (II)

de Colectiv Portal Codul Muncii 19 Mar 2019
Dupa cum am vazut, urmeaza sa fie adoptata la nivel european o noua directiva privind transparenta si previzibilitatea conditiilor de munca in Uniunea Europeana.Mai intai, trebuie aratat ca statele membre pot decide sa nu aplice obligatiile din proiectul de directiva lucratorilor care au un raport de munca cu o durata totala mai mica sau egala cu 8 ore intr-o perioada de referinta de o luna.La ...
Mar112019

O noua directiva privind transparenta si previzibilitatea conditiilor de munca (I)

de Colectiv Portal Codul Muncii 11 Mar 2019
Directiva 91/533/CEE privind obligatia angajatorului de a informa lucratorii asupra conditiilor aplicabile contractului sau raportului de munca a fost transpusa de Romania prin mai multe mijloace, mai ales prin prevederile art. 17 din Codul muncii, care impune angajatorului comunicarea unei liste de informatii candidatului la angajare. Scopul directivei si, mai apoi, al legislatiei romanesti de ...
Aug062018

Noua lege privind protectia datelor (II)

de Colectiv Portal Codul Muncii 06 Aug 2018
Legea nr. 190/2018 privind masuri de punere in aplicare a Regulamentului (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi privind libera circulatie a acestor date şi de abrogare a Directivei 95/46/CE, publicata in Monitorul Oficial nr. 651 din 26 iulie 2018, a adus cu sine unele clarificari privind modul de prelucrare a datelor, ...
Nov062017

Munca nedeclarata (II)

de Colectiv Portal Codul Muncii 06 Nov 2017
Au trecut deja mai bine de trei luni de la intrarea in vigoare a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 53/2017 pentru modificarea Codului muncii, iar dificultatile aplicarii noilor norme au inceput sa fie evidente. Dupa cum aratam saptamana trecuta, lupta impotriva muncii nedeclarate este legitima, aceasta reprezentand un pericol atat pentru lucratori, care nu vor putea beneficia de asigurari ...
Oct302017

Munca nedeclarata (I)

de Colectiv Portal Codul Muncii 30 Oct 2017
Munca nedeclarata constituie munca prestata in absenta unui contract individual de munca scris, cu toate ca raportul juridic intervenit intre parti ar corespunde, pe fond, profilului unui astfel de contract. Munca nedeclarata – denumita uzual munca „la negru” sau munca „gri” – se regaseşte de obicei, in cadrul economiei subterane/ascunse care ocoleste controlul statal si nu este ...
x