Decizia 97 privind prima de Craciun reglementata in CCM

Decizia ICCJ nr. 97 din 25 noiembrie 2024 in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile privind "prima de Craciun pentru anul 2021, prevazuta de art. 108 alin. (2) din contractul colectiv de munca inregistrat la Inspectoratul Teritorial de Munca al Municipiului Bucuresti sub nr. 204/2018, si salariul de baza minim brut acordat cu ocazia sarbatorilor legale de Craciun si Paste 2022-2023, prevazut de art. 139 alin. (2) din contractul colectiv de munca inregistrat la Inspectoratul Teritorial de Munca al Municipiului Bucuresti sub nr. 163/2022", publicata in Monitorul Oficial nr. 53 din 22 ianuarie 2025

INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE
COMPLETUL PENTRU DEZLEGAREA UNOR CHESTIUNI DE DREPT
Dosar nr. 1.997/1/2024
Mariana Constantinescu    - vicepresedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie - presedintele completului
Carmen Elena Popoiag    - presedintele Sectiei I civile
Marian Buda    - presedintele delegat al Sectiei a II-a civile
Elena Diana Tamaga    - presedintele Sectiei de contencios administrativ si fiscal
Lavinia Curelea    - judecator la Sectia I civila
Beatrice Ioana Nestor    - judecator la Sectia I civila
Simona Lala Cristescu    - judecator la Sectia I civila
Denisa Livia Baldean    - judecator la Sectia I civila
Maricel Nechita    - judecator la Sectia I civila
Minodora Condoiu    - judecator la Sectia a II-a civila
Ruxandra Monica Duta    - judecator la Sectia a II-a civila
Virginia Florentina Dumineca    - judecator la Sectia a II-a civila
Adina Oana Surdu    - judecator la Sectia a II-a civila
Mihaela Mineran    - judecator la Sectia a II-a civila
Cristian Daniel Oana    - judecator la Sectia de contencios administrativ si fiscal
Andreea Marchidan    - judecator la Sectia de contencios administrativ si fiscal
Daniel Gheorghe Severin    - judecator la Sectia de contencios administrativ si fiscal
Bogdan Cristea    - judecator la Sectia de contencios administrativ si fiscal
Alina Nicoleta Ghica-Velescu    - judecator la Sectia de contencios administrativ si fiscal
1. Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, investit cu solutionarea dosarului nr. 1.997/1/2024, este legal constituit conform dispozitiilor art. 520 alin. (8) din Codul de procedura civila si ale art. 35 alin. (1) din Regulamentul privind organizarea si functionarea administrativa a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, aprobat prin Hotararea Colegiului de conducere al Inaltei Curti de Casatie si Justitie nr. 20/2023, cu modificarile ulterioare (Regulamentul).
2. Sedinta este prezidata de doamna judecator Mariana Constantinescu, vicepresedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie.
3. La sedinta de judecata participa doamna magistrat-asistent Mihaela Lorena Repana, desemnata in conformitate cu dispozitiile art. 36 din Regulament.
4. Inalta Curte de Casatie si Justitie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept ia in examinare sesizarea formulata de Tribunalul Bucuresti - Sectia a VIII-a conflicte de munca si asigurari sociale, in Dosarul nr. 5.157/3/2024, in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile.
5. Magistratul-asistent prezinta referatul cauzei, aratand ca la dosar a fost depus raportul intocmit de judecatorii-raportori, care a fost comunicat partilor conform art. 520 alin. (10) din Codul de procedura civila, nefiind formulate puncte de vedere.
6. Constatand ca nu sunt chestiuni prealabile, Inalta Curte de Casatie si Justitie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept ramane in pronuntare asupra sesizarii in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile. I. Titularul si obiectul sesizarii
7. Tribunalul Bucuresti - Sectia a VIII-a conflicte de munca si asigurari sociale a dispus, prin incheierea din 25 iunie 2024, in Dosarul nr. 5.157/3/2024, sesizarea Inaltei Curti de Casatie si Justitie, in temeiul art. 2 alin. (1) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 62/2024 privind unele masuri pentru solutionarea proceselor privind salarizarea personalului platit din fonduri publice, precum si a proceselor privind prestatii de asigurari sociale (Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 62/2024), in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile privind "prima de Craciun pentru anul 2021, prevazuta de art. 108 alin. (2) din contractul colectiv de munca inregistrat la Inspectoratul Teritorial de Munca al Municipiului Bucuresti sub nr. 204/2018, si salariul de baza minim brut acordat cu ocazia sarbatorilor legale de Craciun si Paste 2022-2023, prevazut de art. 139 alin. (2) din contractul colectiv de munca inregistrat la Inspectoratul Teritorial de Munca al Municipiului Bucuresti sub nr. 163/2022".
II. Dispozitiile legale care formeaza obiectul sesizarii Inaltei Curti de Casatie si Justitie cu privire la pronuntarea unei hotarari prealabile
8. Din modul cum este formulata prin incheierea de sesizare chestiunea de drept a carei dezlegare se solicita, redata mai sus, rezulta ca instanta de trimitere solicita interpretarea unor clauze din contractele colective de munca incheiate de parti la nivelul anilor 2018 si, respectiv 2022, nefiind invocata nicio dispozitie legala.
III. Expunerea succinta a procesului in cadrul caruia s-a invocat chestiunea de drept supusa interpretarii
9. Prin cererea inregistrata la data de 16 februarie 2024 pe rolul Tribunalului Bucuresti - Sectia a VIII-a conflicte de munca si asigurari sociale cu nr. 5.157/3/2024, reclamantii, prin sindicat, au chemat in judecata pe parata Societatea Romana de Televiziune, pentru ca prin hotararea ce se va pronunta sa se dispuna:
- obligarea paratei la plata catre fiecare membru de sindicat a sumei de 750 lei, reprezentand prima de Craciun pentru anul 2021, conform art. 108 alin. (2) din contractul colectiv de munca inregistrat la Inspectoratul Teritorial de Munca al Municipiului Bucuresti cu nr. 204/2018, actualizata cu indicele pretului de consum si dobanda legala penalizatoare, calculata de la data scadentei si pana la data efectiva a platii;
- obligarea paratei la plata catre fiecare membru de sindicat a cate unui salariu de baza minim brut la nivel de unitate, proportional cu timpul efectiv lucrat, cu ocazia sarbatorilor legale de Craciun si de Paste pentru perioada 2022-2023, conform art. 139 alin. (2) din contractul colectiv de munca inregistrat la Inspectoratul Teritorial de Munca al Municipiului Bucuresti cu nr. 163/2022, actualizat cu indicele pretului de consum si dobanda legala penalizatoare, calculata de la data scadentei si pana la data efectiva a platii.
10. S-a aratat ca, potrivit dispozitiilor art. 36 alin. (1) din Legea nr. 41/1994 privind organizarea si functionarea Societatii Romane de Radiodifuziune si Societatii Romane de Televiziune, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare (Legea nr. 41/1994) salariile de baza si celelalte drepturi de personal ale salariatilor societatii parate se negociaza prin contractele colective de munca.
11. S-a sustinut ca acordarea acestor prime s-a stabilit prin clauzele negociate prin contractele colective de munca inregistrate la Inspectoratul Teritorial de Munca al Municipiului Bucuresti cu nr. 204/2018 si nr. 163/2022 si ca neplata, argumentata, exclusiv, pe refuzul de acordare a vizei de control financiar preventiv delegat de catre controlorul delegat din cadrul Ministerului Finantelor, potrivit art. 13 alin. (4) din Ordonanta Guvernului nr. 119/1999 privind controlul intern/managerial si controlul financiar preventiv, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, nu este justificata.
12. Prin intampinare, societatea parata a invocat, in principal, prescriptia dreptului material la actiune privind plata primelor (cu exceptia primei de Craciun 2023), sustinand ca nu reprezinta drepturi care se includ in salariu [definit la art. 159 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare (Codul muncii) ], astfel ca cererea trebuia formulata in termenul de prescriptie de 6 luni prevazut de art. 268 alin. (1) lit. e) din Codul muncii, asa cum s-a statuat prin Decizia nr. 20 din 18 noiembrie 2013 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie - Completul competent sa judece recursul in interesul legii, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 9 din 8 ianuarie 2014.
13. In subsidiar, a solicitat respingerea cererii ca neintemeiata, in considerarea faptului ca este o institutie publica, asa cum s-a statuat prin Decizia Curtii Constitutionale nr. 569 din 20 septembrie 2018, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 208 din 15 martie 2019, si sursele de finantare a activitatilor desfasurate sunt constituite si din alocatii de la bugetul de stat (art. 39 din Legea nr. 41/1994), astfel incat ii sunt aplicabile prevederile art. 36 alin. (3) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor masuri in domeniul investitiilor publice si a unor masuri fiscal-bugetare, modificarea si completarea unor acte normative si prorogarea unor termene, cu modificarile si completarile ulterioare (Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 114/2018), prin care s-a instituit interdictia acordarii personalului de "premii" in perioada 2019-2021, prelungita pentru anul 2022, prin art. III alin. (2) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 130/2021 privind unele masuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum si pentru modificarea si completarea unor acte normative, cu modificarile si completarile ulterioare (Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 130/2021), iar pentru anul 2023, prin art. III Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 168/2022 privind unele masuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum si pentru modificarea si completarea unor acte normative, cu modificarile si completarile ulterioare (Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 168/2022). S-a sustinut ca legislatia muncii nu face distinctie intre premii si prime, iar atunci cand foloseste notiunea de prime nu o defineste, asa ca interdictia prevazuta de actele normative mentionate opereaza si in privinta primelor in litigiu.
14. Netemeinicia cererii a fost justificata prin aceea ca nu se poate retine in sarcina sa vreo culpa, deoarece nu s-a opus pretentiilor salariatilor, ci "a adoptat toate deciziile prealabile si necesare efectuarii platii" primei de Craciun din anul 2021 si a celei de Paste din anul 2022, neplata fiind consecinta refuzului acordarii de viza de control financiar preventiv delegat de catre controlorul delegat din cadrul Ministerului Finantelor, argumentat prin faptul ca plata de prime este interzisa potrivit prevederilor art. 1, art. 14 si ale art. 22 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 500/2002 privind finantele publice, cu modificarile si completarile ulterioare, ale art. 1 alin. (1) si art. 26 alin. (4), (5), (6) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului platit din fonduri publice, cu modificarile si completarile ulterioare (Legea-cadru nr. 153/2017), ale art. 1 din Legea nr. 41/1994, art. III alin. (2) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 130/2021 si ale art. 5 lit. c), art. 51 alin. (1), art. 69 si art. 72 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificarile si completarile ulterioare, desi salarizarea personalului se realizeaza exclusiv potrivit contractului colectiv de munca, iar nu potrivit prevederilor Legii-cadru nr. 153/2017.
15. La termenul de judecata din 25 iunie 2024, instanta investita cu solutionarea cauzei in prima instanta, Tribunalul Bucuresti - Sectia a VIII-a conflicte de munca si asigurari sociale, in baza dispozitiilor art. 2 alin. (1) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 62/2024 a sesizat Inalta Curte de Casatie si Justitie pentru pronuntarea unei hotarari prealabile "prin care sa dea o rezolvare de principiu asupra chestiunii de drept, de a carei lamurire depinde solutionarea pe fond a prezentei cauze, privind prima de Craciun pentru anul 2021, prevazuta de art. 108 alin. (2) din contractul colectiv de munca inregistrat la Inspectoratul Teritorial de Munca al Municipiului Bucuresti sub nr. 204/2018, si salariul de baza minim brut acordat cu ocazia sarbatorilor legale de Craciun si Paste 2022-2023, prevazut de art. 139 alin. (2) din contractul colectiv de munca inregistrat la Inspectoratul Teritorial de Munca al Municipiului Bucuresti sub nr. 163/2022".
IV. Motivele retinute de titularul sesizarii cu privire la admisibilitatea procedurii
16. Completul de judecata al instantei de sesizare, apreciind asupra existentei unei norme speciale, derogatorii, cuprinsa in art. 2 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 62/2024, a statuat ca sunt indeplinite conditiile cumulative pentru sesizarea Inaltei Curti de Casatie si Justitie in vederea pronuntarii unei hotarari prin care sa se dea o rezolvare de principiu asupra chestiunii ce face obiectul cauzei deduse judecatii, anume:
- obiectul cererii de chemare in judecata vizeaza stabilirea si/sau plata drepturilor salariale sau de natura salariala ale personalului platit din fonduri publice sau stabilirea si/sau plata drepturilor la pensie, inclusiv cele rezultate din actualizarea/recalcularea/revizuirea drepturilor la pensie sau/si cele privind alte prestatii de asigurari sociale ale personalului prevazut la alin. (1);
- Inalta Curte de Casatie si Justitie nu a statuat asupra chestiunii de drept de a carei lamurire depinde solutionarea pe fond a cauzei respective;
- chestiunea de drept care formeaza obiectul judecatii nu face obiectul unui recurs in interesul legii in curs de solutionare.
17. S-a aratat si ca reclamantii sunt angajati ai societatii parate, care a sustinut ca nu a platit primele ce fac obiectul cererii deduse judecatii deoarece este o institutie publica finantata si de la bugetul de stat, astfel ca ii sunt aplicabile prevederile art. 36 alin. (3) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 114/2018, potrivit carora: "In perioada 2019-2021, institutiile si autoritatile publice, astfel cum sunt definite la art. 2 alin. (1) pct. 30 din Legea nr. 500/2002, cu modificarile si completarile ulterioare, si la art. 2 alin. (1) pct. 39 din Legea nr. 273/2006, cu modificarile si completarile ulterioare, indiferent de sistemul de finantare si de subordonare, inclusiv activitatile finantate integral din venituri proprii, infiintate pe langa institutiile publice, nu acorda personalului din cadrul acestora premii", aceasta interdictie de acordare a premiilor fiind prelungita si pentru anul 2022, dupa cum reiese din art. III alin. (2) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 130/2021, precum si pentru anul 2023 prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 168/2022, neexistand nicio distinctie de finalitate intre prime si premii.
18. S-a invocat ca, "asupra acestei chestiuni de drept si de a carei lamurire depinde solutionarea pe fond a prezentei cauze, respectiv acordarea primelor angajatilor Societatii Romane de Televiziune solicitate in baza contractelor colective de munca, Inalta Curte de Casatie si Justitie nu a statuat si nici nu formeaza obiectul unui recurs in interesul legii in curs de solutionare".
19. S-a concluzionat ca sunt intrunite conditiile cumulative prevazute de art. 1 si 2 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 62/2024 si s-a dispus sesizarea Inaltei Curti de Casatie si Justitie.
V. Punctele de vedere ale partilor cu privire la dezlegarea chestiunii de drept
20. La termenul de judecata cand s-a dispus sesizarea Inaltei Curti de Casatie si Justitie partile au lipsit, iar incheierea de sesizare nu cuprinde punctele de vedere ale partilor cu privire la dezlegarea chestiunii de drept.
21. Dupa comunicarea raportului intocmit de judecatorii-raportori, potrivit dispozitiilor art. 520 alin. (10) din Codul de procedura civila, partile nu au formulat puncte de vedere privind chestiunea de drept supusa judecatii.
VI. Punctul de vedere al completului de judecata care a formulat sesizarea cu privire la dezlegarea chestiunii de drept
22. Completul de judecata al instantei de trimitere nu a exprimat un punct de vedere cu privire la dezlegarea chestiunii de drept.
VII. Practica judiciara a instantelor nationale in materie
23. Din raspunsurile transmise de instantele nationale, la solicitarea Inaltei Curti de Casatie si Justitie, au rezultat urmatoarele aspecte:
24. Hotarari judecatoresti au fost identificate numai la Tribunalul Bucuresti - Sectia a VIII-a conflicte de munca si asigurari sociale si Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a VII-a pentru cauze privind conflicte de munca si asigurari sociale (8 hotarari), prin care actiunile au fost admise, motivat de faptul ca primele de Craciun si de Paste prevazute in contractul colectiv de munca au natura juridica diferita de premiile care cad in sfera interdictiei de acordare prevazute de art. III alin. (2) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 130/2021, cele doua categorii de venituri fiind reglementate distinct prin art. 7 din Legea-cadru nr. 153/2017, in privinta caruia opereaza interdictia prevazuta de norma mentionata, ce trebuie interpretata restrictiv.
25. Aceeasi instanta, Tribunalul Bucuresti, prin punctul de vedere teoretic formulat in urma consultarii judecatorilor din cadrul Sectiei a VIII-a conflicte de munca si asigurari sociale, a comunicat ca, indiferent daca in contractele colective de munca s-a prevazut posibilitatea angajatorului de a acorda prime, se apreciaza ca stabilirea drepturilor si obligatiilor prin contractul colectiv de munca se poate realiza numai in limitele si in conditiile prevazute de lege.
26. Cat priveste distinctia intre "premii" si "prime", s-a sustinut ca mentiunea referitoare la premii din alin. (2) al art. III din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 130/2021 este suficient de acoperitoare si pentru calificarea primelor ca facand parte din aceeasi categorie de drepturi salariale pentru care legiuitorul a prevazut interdictia acordarii in anul 2022, cat si pentru anul 2023 prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 168/2022, pentru ca scopul neacordarii premiilor a fost economisirea fondurilor din bugetele publice din care se plateau drepturi de natura salariala angajatilor din sectorul public, iar acest scop de economisire este aplicabil atat premiilor, cat si primelor. Prin urmare, chiar daca aceste drepturi, premiile, respectiv primele, pot fi privite ca fiind drepturi banesti acordate cu scop diferit (prima recompensand salariatii fara vreun motiv legat de activitatea profesionala, iar premiul recompensand excelenta in activitatea profesionala) in raport cu scopul urmarit de legiuitor la momentul edictarii Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 130/2021, finalitatea lor diferita nu prezinta nicio relevanta referitor la aplicabilitatea interdictiei platii acestora.
27. Judecatorii din cadrul Tribunalului Alba au exprimat un punct de vedere teoretic in sensul ca se impune acordarea celui de-al 13-lea salariu si al 14-lea salariu, la care se adauga prima de 750 lei, in conditiile in care acestea au fost asumate prin contractul colectiv de munca.
28. In urma consultarii judecatorilor Sectiei conflicte de munca, asigurari sociale si contencios administrativ si fiscal a Tribunalului Teleorman, punctul de vedere teoretic exprimat a fost in sensul ca dispozitiile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 114/2018, Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 130/2021 si ale Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 168/2022 fac referire atat la premii, cat si la prime, iar interdictia de acordare reglementata de art. 36 alin. (3) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 114/2018, respectiv art. III alin. (2) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 130/2021 vizeaza exclusiv premiile, nicidecum si primele, extinderea acestei interdictii limitative si catre alte categorii de drepturi neputand fi acceptata.
29. Ministerul Public - Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie a comunicat ca, la nivelul Sectiei judiciare - Serviciul judiciar civil, nu se verifica, in prezent, practica judiciara, in vederea promovarii unui eventual recurs in interesul legii, cu privire la chestiunea de drept supusa dezlegarii.
VIII. Jurisprudenta Inaltei Curti de Casatie si Justitie
30. Prin Decizia nr. 20 din 18 noiembrie 2013 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie - Completul competent sa judece recursul in interesul legii, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 9 din 8 ianuarie 2014, a fost respins, ca inadmisibil, recursul in interesul legii declarat de Colegiul de conducere al Curtii de Apel Galati in legatura cu problema de drept vizand natura juridica a drepturilor prevazute a se acorda, potrivit contractelor colective de munca, cu diferite ocazii (tichete de masa, tichete cadou, prima de Pasti, prima de Craciun, drepturi speciale pentru mentinerea sanatatii si securitatii muncii etc.) si termenul de prescriptie aplicabil cererilor avand un asemenea obiect.
31. In motivarea deciziei s-au retinut urmatoarele: "Intrucat partile raportului juridic individual sau colectiv de munca sunt obligate ca la incheierea conventiilor individuale sau colective de munca sa respecte dispozitiile legale, nu se poate deroga de la lege in domeniul elementelor componente ale unui drept salarial. In aceste conditii, ceea ce analizeaza instantele in conflictele de munca declansate de nerespectarea unor clauze ale contractelor colective (in majoritatea cauzelor) ori individuale de munca nu este natura juridica a dreptului, ci modalitatea de executare a clauzelor, in sensul ca verifica indeplinirea conditiilor prestabilite de acordare, salariatii care beneficiaza de drept, eventuale cazuri de neexecutare justificata din diverse motive, cuantumul etc.
In situatia in care drepturile salariale suplimentare fac parte din elementele constitutive ale salariului, cererile in justitie pot fi formulate in termenul de prescriptie de 3 ani prevazut de art. 268 alin. (1) lit. c) din Codul muncii, iar atunci cand drepturile salariale suplimentare nu fac parte din elementele constitutive ale salariului, acestea au natura juridica a unor masuri de protectie sociala, facilitati acordate de angajator si convenite in contractul colectiv de munca, iar neacordarea lor rezida intr-o neexecutare a clauzelor acestui contract, astfel incat cererile in justitie pot fi formulate in termenul de prescriptie de 6 luni prevazut de art. 268 alin. (1) lit. e) din Codul muncii".
IX. Jurisprudenta Curtii Constitutionale
32. Prin Decizia Curtii Constitutionale nr. 569 din 20 septembrie 2018, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 208 din 15 martie 2019, s-a respins, ca neintemeiata, exceptia de neconstitutionalitate invocata si s-a constatat ca "dispozitiile art. 1 din Legea nr. 41/1994 privind organizarea si functionarea Societatii Romane de Radiodifuziune si Societatii Romane de Televiziune, cu referire la sintagma «servicii publice autonome de interes national», precum si ale art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale sunt constitutionale in raport cu criticile formulate".
33. In motivarea acestei decizii s-au retinut urmatoarele: "16. Societatea Romana de Televiziune este o institutie publica, fiind definita in art. 31 alin. (5) din Constitutie ca serviciu public autonom, sub control parlamentar, a carei organizare este reglementata prin lege organica, fiind evident ca este o entitate de drept public, astfel cum reiese din intreg continutul Legii nr. 41/1994.(...)".
34. Prin Decizia Curtii Constitutionale nr. 572 din 20 septembrie 2018, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 238 din 28 martie 2019, s-a respins, ca neintemeiata, exceptia de neconstitutionalitate invocata si s-a constat ca "dispozitiile art. 36 alin. (2) din Legea nr. 41/1994 privind organizarea si functionarea Societatii Romane de Radiodifuziune si Societatii Romane de Televiziune sunt constitutionale in raport cu criticile formulate".
35. La paragrafele 16-18 din aceasta decizie s-au retinut urmatoarele: "16. Avand in vedere statutul juridic al Societatii Romane de Radiodifuziune si al Societatii Romane de Televiziune, acestea fiind servicii publice autonome de interes national, Curtea constata ca este firesc ca drepturile de natura salariala ale salariatilor sa fie stabilite prin lege, mai ales ca sursa de finantare a acestor venituri este bugetul de stat.
17. In ceea ce priveste posibilitatea negocierii unor clauze, in situatia unor contracte colective de munca incheiate in unitati bugetare, prin Decizia nr. 292 din 1 iulie 2004, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 787 din 26 august 2004, Decizia nr. 768 din 18 septembrie 2007, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 717 din 23 octombrie 2007, Decizia nr. 1.414 din 4 noiembrie 2009, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 796 din 23 noiembrie 2009, Decizia nr. 1.250 din 7 octombrie 2010, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 764 din 16 noiembrie 2010, sau Decizia nr. 1.280 din 12 octombrie 2010, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 786 din 24 noiembrie 2010, Curtea Constitutionala a aratat ca aceste contracte colective de munca incheiate pentru salariatii institutiilor publice au un regim juridic special, determinat de situatia deosebita a partilor acestor contracte. Astfel, cheltuielile necesare pentru functionarea institutiilor publice, inclusiv drepturile salariale ale salariatilor, sunt suportate de la bugetul de stat ori de la bugetele locale ale comunelor, ale oraselor si ale judetelor, iar prevederile potrivit carora contractele colective de munca se pot incheia si pentru salariatii institutiilor bugetare, dar prin care nu se pot negocia clauze referitoare la drepturile ale caror acordare si cuantum sunt stabilite prin dispozitii legale sunt in acord cu prevederile constitutionale.
18. Legea dialogului social nr. 62/2011, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 625 din 31 august 2012, prevede ca prin contractele/acordurile colective de munca incheiate in sectorul bugetar nu pot fi negociate sau incluse clauze referitoare la drepturi in bani si in natura, altele decat cele prevazute de legislatia in vigoare pentru categoria respectiva de personal. Prin exceptie de la prevederile art. 129 alin. (3), contractele colective de munca in sectorul bugetar se negociaza, in conditiile legii, dupa aprobarea bugetelor de venituri si cheltuieli ale ordonatorilor de credite, in limitele si in conditiile stabilite prin acestea. Drepturile salariale din sectorul bugetar se stabilesc prin lege in limite precise, care nu pot constitui obiect al negocierilor si nu pot fi modificate prin contracte colective de munca. In cazul in care drepturile salariale sunt stabilite de legi speciale intre limite minime si maxime, drepturile salariale concrete se determina prin negocieri colective, dar numai intre limitele legale [art. 138]."
X. Raportul asupra chestiunii de drept
36. Judecatorii-raportori au apreciat ca sesizarea formulata in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile este inadmisibila, nefiind indeplinite conditiile de admisibilitate prevazute de Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 62/2024.
XI. Inalta Curte de Casatie si Justitie
37. Temeiul prezentei sesizari il constituie prevederile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 62/2024 privind unele masuri pentru solutionarea proceselor privind salarizarea personalului platit din fonduri publice, precum si a proceselor privind prestatii de asigurari sociale, procese care sunt indicate la art. 1 din actul normativ.
38. In aceste procese, prevederile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 62/2024 se aplica cu prioritate in raport cu dispozitiile art. 519-521 din Codul de procedura civila, care constituie dreptul comun in materia sesizarii Inaltei Curti de Casatie si Justitie in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, in baza principiului specialia generalibus derogant.
39. Prevederile art. 2 alin. (1) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 62/2024 statueaza urmatoarele: "Daca in cursul judecatii proceselor prevazute la art. 1, completul de judecata investit cu solutionarea cauzei in prima instanta sau in calea de atac, verificand si constatand ca asupra unei chestiuni de drept, de a carei lamurire depinde solutionarea pe fond a cauzei respective, Inalta Curte de Casatie si Justitie nu a statuat si aceasta nici nu face obiectul unui recurs in interesul legii in curs de solutionare, va solicita Inaltei Curti de Casatie si Justitie sa pronunte o hotarare prin care sa se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizata."
40. Rezulta ca sesizarea instantei supreme in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile in temeiul normei de drept speciale mentionate impune indeplinirea cumulativa a unei cerinte speciale (i) - sesizarea sa fie formulata in cadrul unui proces din cele enumerate, limitativ, la art. 1 din ordonanta de urgenta, aflat in curs de judecata in prima instanta sau in calea de atac, nu doar in ultima instanta, cum prevede norma de drept comun, art. 519 din Codul de procedura civila, si a doua cerinte similare cu cele prevazute de aceasta din urma norma de drept, anume: (ii) existenta unei chestiuni de drept de a carei lamurire depinde solutionarea pe fond a cauzei si (iii) constatarea ca asupra chestiunii de drept respective Inalta Curte de Casatie si Justitie nu a statuat si nici nu face obiectul unui recurs in interesul legii in curs de solutionare.
41. Intrucat dispozitiile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 62/2024 se completeaza cu prevederile de drept comun prevazute de Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedura civila, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, incheierea de sesizare trebuie sa cuprinda, de asemenea, motivele care sustin admisibilitatea sesizarii potrivit dispozitiilor art. 519 din Codul de procedura civila, punctul de vedere al completului de judecata si al partilor.
42. Evaluand elementele sesizarii pendinte, se constata indeplinita cerinta prevazuta de norma speciala, tribunalul fiind investit, conform legii, cu judecata in prima instanta a unui proces avand ca obiect un conflict de munca ivit in legatura cu neindeplinirea de catre partea parata (serviciu public autonom de interes national, finantat si din alocatii de la bugetul de stat) a obligatiilor asumate prin contracte colective de munca privind plata primelor de Paste si de Craciun, prime pe care partea reclamanta (organizatie sindicala, in numele salariatilor) le circumscrie sferei drepturilor salariale.
43. Rezulta, potrivit art. 36 alin. (1) din Legea nr. 41/1994, ca salariile de baza si celelalte drepturi de personal pentru salariatii societatii parate "se negociaza prin contracte colective si individuale de munca, incheiate in conditiile legii" si ca, potrivit art. 39 alin. (1) din aceeasi lege, "Sursele financiare ale celor doua societati se constituie din alocatii de la bugetul de stat, din venituri proprii si din alte surse".
44. Cat priveste a doua conditie, se constata ca nu este indeplinita, deoarece sesizarea nu subsumeaza notiunii "chestiune de drept" o problema juridica de a carei lamurire depinde solutionarea pe fond a cauzei, ci chiar pretentiile deduse in concret judecatii de catre partea reclamanta (obiectul cererii de chemare in judecata), intemeiate pe prevederile art. 108 alin. (2) din contractul colectiv de munca inregistrat la Inspectoratul Teritorial de Munca al Municipiului Bucuresti cu nr. 204/2018 si ale art. 139 alin. (2) din contractul colectiv de munca inregistrat la Inspectoratul Teritorial de Munca al Municipiului Bucuresti sub nr. 163/2022 si pe una dintre apararile formulate de societatea parata, potrivit careia acordarea de premii salariatilor, concept caruia sustine ca se subsumeaza si primele in litigiu, a fost interzisa institutiilor publice prin dispozitiile art. 36 alin. (3) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 114/2018, art. III alin. (2) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 130/2021 si ale art. III din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 168/2022, fara a se releva vreo dificultate in interpretarea si identificarea sferei de aplicare a acestor norme de drept.
45. Observarea mentiunilor incheierii de sesizare din data de 25 iunie 2024 evidentiaza faptul ca indeplinirea cerintelor privind admisibilitatea si necesitatea formularii sesizarii s-au statuat de catre instanta de trimitere pe temeiul normei speciale prevazute de art. 2 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 62/2024, in considerarea obiectului cererii de chemare in judecata, care vizeaza stabilirea si/sau plata unor drepturi salariale sau de natura salariala - acordarea primelor angajatilor Societatii Romane de Televiziune solicitate in baza contractelor colective de munca -, respectiv a faptului ca instanta suprema nu a statuat asupra chestiunii care formeaza obiectul judecatii si ca un recurs in interesul legii avand acest obiect nu este in curs de solutionare.
46. Astfel argumentata, sesizarea pendinte este vadit inadmisibila, fiind dispusa cu aplicarea gresita a prevederilor art. 2 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 62/2024, in considerarea celor ce succeda.
47. Institutia dezlegarii, in prealabil, a unei chestiuni de drept, indiferent de sediul reglementarii, Codul de procedura civila ori Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 62/2024, constituie un instrument procedural prin intermediul caruia instanta suprema este sesizata pentru a-si indeplini rolul de a asigura "interpretarea si aplicarea unitara a legii de catre celelalte instante judecatoresti, potrivit competentei sale", astfel cum prevede art. 126 alin. (3) din Constitutia Romaniei.
48. Aceasta functiune nu se confunda, ci este distincta de functiunea jurisdictionala, de infaptuire a justitiei in cauzele deduse in concret judecatii, prevazuta de art. 126 alin. (1) si (2) din Constitutie, recunoscuta tuturor instantelor judecatoresti, inclusiv instantei supreme in anumite materii de drept, care se exercita potrivit competentelor si in cadrul procedurilor "anume stabilite prin lege", functiune in exercitiul careia judecatorii sunt independenti si se supun numai legii, asa cum statueaza art. 124 alin. (3) din Legea fundamentala.
49. Premisa necesar a fi indeplinita pentru formularea unei sesizari in vederea dezlegarii/pronuntarii de catre instanta suprema a unei hotarari prealabile o constituie identificarea de catre judecatorii cauzei a existentei unei chestiuni de drept, notiune autonoma care si-a clarificat intelesul in jurisprudenta constituita in aplicarea normei generale, prevazute de art. 519 din Codul de procedura civila si care, reluata fiind si redata identic in cuprinsul normei speciale, prevazute de art. 2 alin. (1) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 62/2024, urmeaza sa primeasca acelasi inteles, tipul proceselor in care se formuleaza sesizarea nefiind de natura sa impuna alta concluzie sub acest aspect.
50. In acest context, Inalta Curte de Casatie si Justitie reaminteste ca, potrivit criteriilor stabilite in jurisprudenta Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, notiunea "chestiune de drept" semnifica o problema juridica reala si esentiala, de a carei lamurire depinde solutionarea pe fond a cauzei de catre instanta de trimitere, identificata de aceasta ca fiind dificil a fi rezolvata in considerarea fie a continutului neclar ori incomplet al normelor de drept apreciate a fi incidente raportului juridic dedus judecatii, fie a caracterului complex al acestora, fie a intelesului diferit ce poate fi primit ca urmare a multiplelor modificari care le-au fost aduse de catre legiuitor, problema ce reclama, dat fiind riscul de a se genera practica judiciara neunitara, interventia instantei supreme in scopul inlaturarii incertitudinii care ar putea plana asupra securitatii raporturilor juridice de natura celui dedus judecatii.
51. Completul pentru dezlegarea unei chestiuni de drept a mai statuat, cu valoare de principiu, ca, in cadrul acestei proceduri, Inalta Curte de Casatie si Justitie nu se substituie atributului fundamental al instantelor judecatoresti de interpretare si aplicare a legii in cauzele deduse judecatii, ci se limiteaza la a facilita judecatorului eliminarea ambiguitatilor ori dificultatilor intampinate in interpretarea unor texte de lege (a se vedea Decizia nr. 45 din 7 iunie 2021, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 735 din 27 iulie 2021).
52. Tot cu valoare de principiu s-a stabilit ca instanta suprema poate fi chemata sa raspunda in cadrul procedurii unei/unor intrebari punctuale, calificate, si s-a evidentiat necesitatea ca dificultatea intampinata de instanta de trimitere in a-si asuma o anumita interpretare a normelor de drept pe care le apreciaza susceptibile a primi interpretari diferite sa se reflecte in incheierea de sesizare pentru a se putea decela impedimentele intampinate in cadrul operatiunii obisnuite de aplicare a legii la situatia de speta, care ii incumba judecatorului cauzei, potrivit legii (a se vedea Decizia nr. 2 din 22 ianuarie 2018, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 178 din 26 februarie 2018; Decizia nr. 50 din 14 iunie 2021, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 844 din 3 septembrie 2021; Decizia nr. 34 din 17 iunie 2024, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 771 din 7 august 2024).
53. S-a subliniat ca, spre deosebire de recursul in interesul legii care vizeaza, de regula, interpretarea generica de ansamblu a unui text legal, procedura hotararii prealabile vizeaza o interpretare punctuala a unei norme ori reguli de drept, fara ai epuiza intelesurile sau aplicatiile, fiind posibil ca acestea sa poata face, succesiv, obiectul mai multor intrebari prealabile in functie de circumstantele concrete ale procesului in care se formuleaza sesizarea (a se vedea Decizia nr. 8 din 8 februarie 2021, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 337 din 2 aprilie 2021).
54. In sensul celor aratate in paragraful precedent s-a pronuntat, recent, si Curtea Constitutionala, prin considerentele Deciziei nr. 227 din 23 aprilie 2024, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 975 din 27 septembrie 2024, prin care s-a respins, ca neintemeiata, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 519 si ale art. 521 alin. (3) din Codul de procedura civila, in redactarea anterioara modificarii aduse prin Legea nr. 310/2018 pentru modificarea si completarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedura civila, precum si pentru modificarea si completarea altor acte normative, criticate ca ar contraveni prevederilor art. 1 alin. (3) si (5) privind principiul statului de drept si principiul legalitatii, art. 21 - Accesul liber la justitie, art. 124 - Infaptuirea justitiei si art. 126 alin. (1) si (3) privind instantele judecatoresti din Constitutia Romaniei.
55. In considerentele deciziei sus-mentionate, instanta de contencios constitutional a retinut, explicit, urmatoarele: "(...) Analiza Inaltei Curti de Casatie si Justitie poarta exclusiv asupra problemei punctuale indicate de judecatorul cauzei, care, anticipand dificultatea chestiunii si riscul ca aceasta sa genereze interpretari diferite in momentul in care diverse instante ar ajunge sa examineze respectiva chestiune de drept, solicita instantei supreme sa statueze intr-o maniera care sa clarifice si sa fixeze o optica unitara, generalizata la nivelul tuturor instantelor din tara. Functia preventiva si unificatoare a acestei proceduri este benefica actului de justitie, asigurand realizarea premiselor pentru intrunirea caracteristicilor unui proces echitabil, ca exigenta a statului de drept izvorata din prevederile art. 21 din Legea fundamentala, dar si din cele ale art. 6 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale. Aceasta, deoarece se evita interpretarile diferite pe care diverse instante le-ar putea da aceleiasi problematici, iar partile din proces beneficiaza de certitudinea previzibilitatii dispozitiilor legale aplicabile situatiei de fapt conflictuale in care se afla. Totodata, prin aceasta procedura se asigura si respectarea principiului constitutional al egalitatii in fata legii si a autoritatilor publice, procesele urmand sa fie solutionate in baza unor prevederi legale interpretate unitar, astfel incat persoanele implicate in litigii aflate pe rolul unor instante diferite vor beneficia de un tratament juridic egal." (paragraful 20).
56. Observarea principiilor dezvoltate in jurisprudenta Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept si a instantei de contencios constitutional impune concluzia potrivit careia dezlegarea raportului juridic dedus in concret judecatii si pronuntarea solutiei asupra cererii de chemare in judecata, prin aplicarea legii la circumstantele de fapt particulare ale cauzei, sunt si raman in puterea suverana a judecatorului cauzei, fiind atributii inglobate functiei jurisdictionale pe care acesta are a o indeplini independent, si la care, indiferente fiind argumentele, nu ii este permis sa renunte sau sa o delege.
57. Prin urmare, notiunii "chestiune de drept" nu ii poate fi subsumat obiectul cererii de chemare in judecata si nu se poate cere instantei supreme dezlegarea sa in cadrul procedurii intrebarii prealabile, intrucat, in acest caz, "dezlegarea" ar semnifica "solutionarea fondului", ceea ce legea nu permite pentru ca, astfel, s-ar aduce o atingere grava independentei judecatorului cauzei.
58. In aplicarea principiilor aratate rezulta ca rezolvarea problemei privind indreptatirea partii reclamante din Dosarul nr. 5.157/3/2024 la acordarea primelor de Paste si de Craciun aferente anilor 2021-2023 pretins stabilite prin clauzele contractelor colective de munca in raport cu apararile formulate de societatea parata, adica solutionarea pe fond a procesului, este si ramane in competenta Tribunalului Bucuresti - Sectia a VIII-a conflicte de munca si asigurari sociale, recunoscuta de legiuitor prin art. 269 alin. (1) din Codul muncii.
59. Mentiunile incheierii de sesizare pronuntate la data de 25 iunie 2024 releva, asa cum s-a aratat anterior, faptul ca judecatorul cauzei a dispus suspendarea judecatii pentru a solicita pronuntarea unei hotarari prealabile, apreciind asupra instituirii unor conditii de admisibilitate mai accesibile, comparativ cu cele din dreptul comun, prin dispozitiile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 62/2024 si a reglementarii unei indatoriri in sensul obligativitatii sesizarii Inaltei Curti de Casatie si Justitie.
60. Adoptarea actului normativ mentionat nu a urmarit, insa, ca instanta suprema sa se pronunte in cadrul mecanismului de unificare asupra oricarei chestiuni de drept ivite in procesele ce cad in sfera sa de aplicare, cu atat mai putin ca instanta suprema sa dezlege pretentiile concrete deduse judecatii in astfel de procese, prin lipsirea judecatorului cauzei de unul dintre atributele inerente functiei jurisdictionale, acela de interpretare a legii.
61. Examinarea preambulului si a continutului normativ releva faptul ca prin adoptarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 62/2024 s-a urmarit asigurarea, de urgenta, a unei practici judiciare uniforme si unitare, care sa elimine diferentierile in materia stabilirii/platii drepturilor salariale ale personalului platit din fonduri publice si drepturilor la pensie, caracterizata printr-un acut fenomen de inflatie legislativa, respectiv ca s-a urmarit clarificarea, inca dintr-o etapa incipienta, in procesele prevazute la art. 1 din ordonanta de urgenta a chestiunilor de drept dificile, permitand formularea de sesizari prealabile si la judecata in prima instanta.
62. In preambulul actului normativ s-a subliniat ca masurile legislative adoptate, pe de o parte, tin cont de configuratia actuala a mecanismului hotararii prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, prevazut de art. 519 din Codul de procedura civila, si, pe de alta parte, ca ele se dispun in considerarea rolului constitutional al Inaltei Curti de Casatie si Justitie, consacrat prin art. 126 alin. (3) din Constitutia Romaniei, de asigurare a interpretarii si aplicarii unitare a legii de catre toate instantele judecatoresti.
63. Date fiind coordonatele expuse de catre legiuitorul delegat, care configureaza limitele in care se declanseaza procedura pentru dezlegarea unei chestiuni prealabile in temeiul normei speciale prevazute de art. 2 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 62/2024, se vadeste a fi lipsita de fundament juridic aprecierea potrivit careia in temeiul acestei norme de drept sesizarea prealabila s-ar impune in privinta oricarei chestiuni litigioase care ar presupune o operatiune de interpretare a legii, de catre judecatorul cauzei, atat timp cat o astfel de interpretare nu s-ar fi realizat de catre instanta suprema in cadrul mecanismelor de unificare prevazute de lege.
64. In consecinta, constatand ca sesizarea pendinte nu indeplineste cerinta de a supune dezlegarii o chestiune de drept, prevazuta de art. 2 alin. (1) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 62/2024, Respinge, ca inadmisibila, sesizarea formulata de Tribunalul Bucuresti - Sectia a VIII-a conflicte de munca si asigurari sociale, in Dosarul nr. 5.157/3/2024, in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile privind "prima de Craciun pentru anul 2021, prevazuta de art. 108 alin. (2) din contractul colectiv de munca inregistrat la Inspectoratul Teritorial de Munca al Municipiului Bucuresti sub nr. 204/2018, si salariul de baza minim brut acordat cu ocazia sarbatorilor legale de Craciun si Paste 2022-2023, prevazut de art. 139 alin. (2) din contractul colectiv de munca inregistrat la Inspectoratul Teritorial de Munca al Municipiului Bucuresti sub nr. 163/2022".
Obligatorie, potrivit dispozitiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedura civila.
Pronuntata in sedinta publica astazi, 25 noiembrie 2024.