INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE
COMPLETUL PENTRU DEZLEGAREA UNOR CHESTIUNI DE DREPT
Dosar nr. 1.690/1/2024
1. Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept competent sa judece sesizarea ce formeaza obiectul Dosarului nr. 1.690/1/2024 este legal constituit conform dispozitiilor art. 520 alin. (8) din Codul de procedura civila si ale art. 35 alin. (3) din Regulamentul privind organizarea si functionarea administrativa a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, aprobat prin Hotararea Colegiului de conducere al Inaltei Curti de Casatie si Justitie nr. 20/2023, cu modificarile ulterioare (Regulamentul).
2. Sedinta este prezidata de doamna judecator Mariana Constantinescu, vicepresedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie.
3. La sedinta de judecata participa doamna Ileana Peligrad, magistrat-asistent, desemnata in conformitate cu dispozitiile art. 36 din Regulament.
4. Inalta Curte de Casatie si Justitie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a luat in examinare sesizarea formulata de Tribunalul Botosani - Sectia de contencios administrativ si fiscal in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile cu privire la urmatoarele chestiuni de drept:
- daca majorarea salariului de baza cu 12,5% prevazuta de art. 14 alin. (3) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 se acorda si personalului care indeplineste numai atributiile membrilor grupului de lucru pentru prevenirea coruptiei, dar care nu indeplineste si activitati de combatere a coruptiei in randul personalului propriu;
- daca acordarea majorarii mentionate mai sus este dependenta de incadrarea personalului in unitatile, categoriile de personal, conditiile si criteriile stabilite prin ordin al ordonatorului principal de credite prin referire la art. 14 alin. (5) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 si Ordinul ministrului afacerilor interne nr. S/7 din 31 ianuarie 2018.
5. Magistratul-asistent invedereaza ca, la dosarul cauzei, au fost depuse raportul intocmit, puncte de vedere ale partilor si amicus curiae din partea Ministerului Afacerilor Interne si a domnului Capra Augustin Constantin.
6. Presedintele completului, doamna judecator Mariana Constantinescu, constatand ca nu mai sunt alte completari, chestiuni de invocat sau intrebari de formulat din partea membrilor completului, a declarat dezbaterile inchise, iar completul de judecata a ramas in pronuntare.
| INALTA CURTE, |
I. Titularul si obiectul sesizarii
7. Tribunalul Botosani - Sectia de contencios administrativ si fiscal a dispus, prin incheierea din 19 iunie 2024, in Dosarul nr. 621/40/2024, sesizarea Inaltei Curti de Casatie si Justitie, in temeiul dispozitiilor art. 1 alin. (1) si ale art. 2 alin. (1) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 62/2024 privind unele masuri pentru solutionarea proceselor privind salarizarea personalului platit din fonduri publice, precum si proceselor privind prestatii de asigurari sociale (denumita, in continuare, Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 62/2024), in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile cu privire la chestiunea de drept anterior mentionata.
8. Sesizarea a fost inregistrata pe rolul Inaltei Curti de Casatie si Justitie la 2 august 2024, cu nr. 1.690/1/2024, termenul de judecata fiind stabilit la 28 octombrie 2024.
II. Normele de drept intern incidente
9. Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului platit din fonduri publice, cu modificarile si completarile ulterioare, denumita, in continuare, Legea-cadru nr. 153/2017
- Anexa nr. VI Familia ocupationala de functii bugetare "Aparare, ordine publica si securitate nationala", capitolul II - Reglementari specifice personalului din institutiile publice de aparare, ordine publica si securitate nationala, sectiunea a 2-a - Soldele de functie si salariile de functie
"Art. 14. - (1) Pentru munca cu grad ridicat de risc sau, dupa caz, in conditii de pericol deosebit, desfasurata in exercitarea atributiilor functionale, stabilite potrivit domeniilor de responsabilitate ale unitatii, personalul militar, politistii, functionarii publici cu statut special din sistemul administratiei penitenciare si personalul civil care executa, conduc, coordoneaza sau contribuie la realizarea misiunilor de operatii speciale, misiunilor si/sau activitatilor deosebite ori de specialitate, misiunilor operative de protectie a demnitarilor, a actiunilor de gardare, protectie si control antiterorist, supraveghere operativa, a procedurilor speciale si activitatilor de paza, supraveghere, escortare, reeducare, integrare si asistenta medicala si psihologica pentru persoanele arestate preventiv sau condamnate cu pedepse privative de libertate ori care au solicitat sau au dobandit o forma de protectie in Romania, culegere, prelucrare, centralizare, verificare si valorificare a informatiilor sau datelor/situatiilor/documentelor/actelor, investigatii, actiuni si interventie, efectuarea actelor de cercetare penala speciala, beneficiaza de o compensatie de risc/pericol deosebit de pana la 30% calculata la solda de functie/salariul de functie/salariul de baza. [...]
(3) Personalul militar, politistii, functionarii publici cu statut special din sistemul administratiei penitenciare si personalul civil care desfasoara activitati privind prevenirea si combaterea coruptiei in randul personalului propriu beneficiaza de majorarea soldei de functie/salariului de functie/salariului de baza cu 12,5%. [...]
(5) Unitatile, categoriile de personal si marimea compensatiei se stabilesc prin ordin al ordonatorului principal de credite."
III. Expunerea succinta a procesului
10. Prin Cererea inregistrata pe rolul Tribunalului Botosani - Sectia de contencios administrativ si fiscal la 3 aprilie 2024 cu nr. 621/40/2024, reclamantul A, in contradictoriu cu paratul B, a solicitat obligarea acestuia la stabilirea si plata majorarii salariale prevazute de art. 14 alin. (3) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017, incepand cu trei ani anteriori depunerii prezentei actiuni si pana in prezent, precum si pentru viitor, in contextul in care a avut/are, ca atributie de serviciu, desfasurarea de activitati specifice pentru prevenirea si combaterea coruptiei in randul personalului propriu, sume actualizate cu rata inflatiei si plata dobanzii legale.
11. In motivare, reclamantul a aratat ca are calitatea de functionar public cu statut special - ofiter de politie, avand raporturi de serviciu cu B de la 1 noiembrie 2017, incadrat in functia de sef al Biroului juridic, asadar, ocupand o functie in virtutea careia are, ca atributie de serviciu, desfasurarea de activitati specifice pentru prevenirea coruptiei in randul personalului propriu.
12. Astfel, potrivit fisei postului, seful Biroului are si responsabilitati specifice pentru membrii Grupului de lucru pe linia prevenirii coruptiei, respectiv indeplineste atributiile membrului Grupului de lucru pentru prevenirea coruptiei, in sensul ca:
a) asigura participarea personalului din subordine la activitatile de informare si de instruire anticoruptie organizate de Directia Generala Anticoruptie (D.G.A.);
b) sprijina personalul specializat al D.G.A. in organizarea si implementarea campaniilor si actiunilor de prevenire a coruptiei;
c) asigura punerea in aplicare a masurilor prevazute in Planul de integritate pentru implementarea, la nivelul Ministerului Afacerilor Interne (M.A.I.) a Strategiei nationale anticoruptie;
d) asigura managementul riscurilor de coruptie si aplica masurile de prevenire si control al riscurilor la coruptie;
e) solicita sprijinul D.G.A. cu privire la masurile ce pot fi dispuse pentru prevenirea faptelor de coruptie din domeniul de competenta;
f) sprijina personalul specializat al D.G.A. in realizarea vizitelor de evaluare privind reactia institutionala la incidentele de integritate;
g) furnizeaza D.G.A. documente referitoare la organizarea si functionarea structurii, precum si alte date necesare pentru pregatirea activitatilor de prevenire a faptelor de coruptie.
13. Totodata, in aceasta calitate face parte si din Grupul de lucru pentru prevenirea coruptiei care functioneaza la nivelul paratului B, grup constituit in baza dispozitiei sefului inspectoratului.
14. Paratul B nu a pus in aplicare prevederile incidente in sensul acordarii majorarii salariale de 12,5% din salariul de functie, in conditiile in care textul de lege este cat se poate de explicit si imperativ in ceea ce priveste atat categoriile de personal beneficiar al majorarii, cat si cuantumul acesteia, anume pentru politistii care desfasoara activitati de prevenire si combatere a coruptiei in randul personalului propriu, asa cum a stabilit legiuitorul.
15. Or, acest drept salarial a fost stabilit prin lege, neacordarea fiind contrara atat Legii-cadru nr. 153/2017, cat si prevederilor art. 28 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 360/2002 privind statutul politistului, potrivit caruia politistul are dreptul la salariu lunar, compus din salariul de baza, indemnizatii, sporuri, premii si prime, ale caror cuantumuri se stabilesc prin lege.
16. Singurele conditii impuse de catre legiuitor pentru care subzista obligatia paratului de acordare a majorarii prevazute de art. 14 alin. (3) din Legea-cadru nr. 153/2017, indeplinite in prezenta cauza, sunt:
a) desfasurarea activitatilor de prevenire si combatere a coruptiei;
b) activitatile mentionate la punctul anterior sa fie desfasurate in randul personalului propriu, aflat in coordonarea reclamantului.
17. Paratul a formulat intampinare prin care a solicitat respingerea actiunii reclamantului ca neintemeiata, aratand, in esenta, ca Ordinul ministrului afacerilor interne nr. S/7 din 31 ianuarie 2018 stabileste personalul care poate beneficia/caruia i se poate acorda aceasta compensatie (inclusiv procedura de acordare), fiind nominalizat doar personalul din Directia Generala Anticoruptie si din Directia Generala de Protectie Interna, fara ca personalul din cadrul Politiei Romane sa se regaseasca ca beneficiar al acestei majorari.
18. La termenul din 19 iunie 2024, Tribunalul Botosani - Sectia de contencios administrativ si fiscal a dispus sesizarea instantei supreme in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile si suspendarea judecatii cauzei pana la solutionarea sesizarii.
IV. Motivele de admisibilitate retinute de titularul sesizarii
19. Instanta de trimitere a constatat ca sunt indeplinite conditiile de admisibilitate a sesizarii Inaltei Curti de Casatie si Justitie, in raport cu dispozitiile art. 1 alin. (1) si ale art. 2 alin. (1) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 62/2024.
20. Referitor la prima intrebare, s-a apreciat ca aceasta isi are utilitatea raportat la dispozitiile art. 14 alin. (3) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017, care recunosc o majorare a soldei de functie/salariului de functie/salariului de baza cu 12,5% pentru personalul militar, politistii, functionarii publici cu statut special din sistemul administratiei penitenciare si personalul civil care desfasoara activitati privind prevenirea si combaterea coruptiei in randul personalului propriu.
21. Asadar, dispozitiile sus-mentionate se refera atat la activitati de prevenire, cat si la activitati de combatere a coruptiei in randul personalului propriu, iar relevant este a decela daca personalul trebuie sa desfasoare ambele tipuri de activitati pentru primirea majorarii respective sau este suficient sa desfasoare doar un singur tip de activitati. Aceasta deoarece reclamantul indeplineste numai atributii de prevenire a coruptiei, astfel cum rezulta din modul de formulare a sarcinilor din fisa postului, si, mai mult, atributiile respective sunt incadrate in aceasta categorie prin Ordinul ministrului afacerilor interne nr. 62/2018 privind organizarea si desfasurarea activitatilor de prevenire a coruptiei si de educatie pentru promovarea integritatii in cadrul Ministerului Afacerilor Interne, denumit in continuare Ordinul M.A.I. nr. 62/2018.
22. A doua intrebare vizeaza furnizarea unui raspuns la chestiunea de drept evocata de catre parat prin intampinare, potrivit careia, prin raportare la dispozitiile art. 14 alin. (5) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017, potrivit carora "Unitatile, categoriile de personal, conditiile, criteriile si marimea compensatiei se stabilesc prin ordin al ordonatorului principal de credite", pentru a beneficia de majorarea in discutie reclamantul trebuie sa faca parte din categoria personalului mentionat prin acest ordin al ordonatorului de credite, respectiv prin Ordinul ministrului afacerilor interne nr. S/7 din 31 ianuarie 2018.
V. Punctul de vedere al instantei de trimitere
23. Referitor la prima intrebare, instanta de trimitere a opinat ca majorarea ce face obiectul cauzei se aplica numai personalului care are atributii atat pe linia prevenirii, cat si pe linia combaterii coruptiei, astfel cum rezulta din folosirea particulei "si", care sugereaza indeplinirea cumulativa a conditiilor.
24. In ceea ce priveste a doua problema de drept s-a invederat ca alin. (5) al art. 14 din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 nu se completeaza cu alin. (3) al aceluiasi articol, intrucat alin. (3) se refera la un drept salarial ce poarta denumirea de "majorare salariala", pe cand alin. (5) se refera la un drept salarial ce poarta denumirea de "compensatie", mentionata la alin. (1) (ce instituie un drept distinct, respectiv "compensatie de risc/pericol deosebit"). In concluzie, pentru acordarea majorarii este suficient ca personalul sa indeplineasca conditiile prevazute de art. 14 alin. (3) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017, fara a fi necesara recunoasterea dreptului printr-un act infralegal, precum Ordinul ministrului afacerilor interne nr. S/7 din 31 ianuarie 2018.
VI. Punctul de vedere al partilor
25. Partile nu si-au exprimat niciun punct de vedere cu privire la problema de drept ce face obiectul prezentei sesizari.
VII. Jurisprudenta instantelor nationale in materie
26. Curtile de apel Bucuresti, Ploiesti, Galati, Pitesti, Cluj, Constanta si Bacau au transmis hotarari judecatoresti relevante cu privire la chestiunile de drept supuse dezlegarii, iar Curtea de Apel Iasi a comunicat puncte de vedere teoretice ale judecatorilor asupra acelorasi chestiuni, din care au rezultat doua opinii, cu privire la fiecare dintre cele doua chestiuni de drept in discutie.
27. Intr-o prima opinie, cu privire la prima chestiune de drept, s-a apreciat ca majorarea salariului de baza cu 12,5%, prevazuta de art. 14 alin. (3) din anexa nr. VI a Legii-cadru nr. 153/2017, nu se acorda si personalului care indeplineste numai atributiile membrilor Grupului de lucru pentru prevenirea coruptiei si nu indeplineste si activitati de combatere a coruptiei in randul personalului propriu (Curtea de Apel Bucuresti, Tribunalul Bucuresti, Tribunalul Ialomita, Tribunalul Ilfov, Curtea de Apel Ploiesti, Tribunalul Prahova, Tribunalul Dambovita, Curtea de Apel Galati, Curtea de Apel Pitesti, Tribunalul Valcea).
28. In sustinerea acestei opinii s-a argumentat ca majorarea salariului de baza de 12,5%, prevazuta de art. 14 alin. (3) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017, nu se acorda personalului care desfasoara exclusiv activitati de prevenire a coruptiei, fara sa indeplineasca si activitati de combatere a coruptiei in randul personalului propriu, legiuitorul folosind conjunctia "si", context in care, interpretand gramatical textul legal, nu este suficient ca personalul sa aiba atributii doar pe linia prevenirii coruptiei. Totodata, s-a aratat ca, din analiza prevederilor Ordinului M.A.I. nr. 62/2018, rezulta, fara echivoc, faptul ca activitatile de informare si de instruire anticoruptie se realizeaza de catre personalul specializat din cadrul Directiei Generale Anticoruptie, iar intregul personal al Ministerului Afacerilor Interne are obligatia de a participa la activitatile derulate de catre Directia Generala Anticoruptie, inclusiv prin prisma activitatii de management al riscurilor de coruptie, care se materializeaza intr-un document ce se supune monitorizarii si evaluarii anuale de catre Directia Generala Anticoruptie. In aceste conditii, cum activitatea de prevenire beneficiaza de o reglementare distincta, nu se poate aprecia ca acordarea acestei majorari se poate realiza pentru personalul cu functii de conducere, care nu are atributii si pe linia combaterii coruptiei, avand atributii doar pe linia de preventie, sub coordonarea Directiei Generale Anticoruptie.
29. In sensul primei opinii au fost identificate urmatoarele hotarari judecatoresti: Decizia civila nr. 366 din 9 februarie 2023 si nr. 1.461 din 25 mai 2023, pronuntate de Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a IX-a contencios administrativ si fiscal; Sentinta civila nr. 1.168 din 31 octombrie 2022, pronuntata de Tribunalul Ialomita - Sectia civila; Decizia civila nr. 166 din 26 februarie 2024, nr. 1.142 din 6 decembrie 2023 si nr. 262 din 14 martie 2024, pronuntate de Curtea de Apel Pitesti - Sectia a II-a civila, de contencios administrativ si fiscal; Sentinta civila nr. 995 din 21 octombrie 2022, nr. 471 din 16 mai 2023, nr. 688 din 14 septembrie 2023 si nr. 739 din 3 octombrie 2023, pronuntate de Tribunalul Valcea - Sectia a II-a civila, de contencios administrativ si fiscal; Decizia civila nr. 787 din 26 mai 2021, pronuntata de Curtea de Apel Ploiesti - Sectia de contencios administrativ si fiscal.
30. Cea de-a doua opinie este in sensul de a se recunoaste posibilitatea de a primi majorarea de 12,5% prevazuta de art. 14 alin. (3) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 si personalului care indeplineste numai atributiile membrilor Grupului de lucru pentru prevenirea coruptiei si care nu indeplineste si activitati de combatere a coruptiei in randul personalului propriu (Curtea de Apel Cluj, Curtea de Apel Constanta, Curtea de Apel Iasi, Curtea de Apel Bacau, Tribunalul Bacau).
31. In motivarea acestei opinii s-a aratat ca art. 14 alin. (3) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 nu poate sa fie interpretat intr-o maniera literala, cu atat mai mult cu cat nu exista o diferentiere suficient de clara intre conceptul de prevenire a coruptiei si combaterea coruptiei, pentru a considera ca este necesara desfasurarea ambelor activitati in vederea aplicarii articolului mentionat. Prin prevenirea coruptiei se realizeaza si combaterea acesteia si, la fel, prin combaterea coruptiei se realizeaza si prevenirea acesteia. De asemenea, unele instante au retinut si ca majorarea de 12,5% a fost recunoscuta functionarilor publici aflati in aceeasi situatie juridica cu cea a reclamantului prin hotarari judecatoresti definitive, drepturile salariale ale politistilor cu functii de conducere cu atributii de prevenire si combatere a coruptiei care au avut calitatea de reclamanti in acele litigii constituind nivelul maxim in plata, element de referinta pentru compararea drepturilor categoriei de functionari din care face parte si reclamantul. Pentru toate categoriile de personal aflate in situatii identice, salarizarea trebuie sa se faca la nivelul de salarizare in plata pentru functiile similare din institutia/autoritatea publica unde sunt incadrati. Atunci cand este analizata identitatea de situatii intre doi angajati nu trebuie verificata identitatea de reglementare, ci trebuie avuta in vedere identitatea de activitate desfasurata si de pregatire profesionala, asa cum au statuat Curtea Constitutionala, prin Decizia nr. 794/2016, si Inalta Curte de Casatie si Justitie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, prin Decizia nr. 80/2023.
32. In sensul acestei opinii au fost identificate urmatoarele hotarari judecatoresti: Sentinta civila nr. 72 din 22 februarie 2024, pronuntata de Tribunalul Bacau - Sectia a II-a civila, de contencios administrativ si fiscal; Decizia civila nr. 506 din 2 mai 2023, pronuntata de Curtea de Apel Pitesti - Sectia a II-a civila, de contencios administrativ si fiscal; Decizia civila nr. 1.343 din 4 decembrie 2023, nr. 138 din 5 februarie 2024 si nr. 708 din 1 iulie 2024, pronuntate de Curtea de Apel Cluj - Sectia a III-a contencios administrativ si fiscal; decizia pronuntata in Dosarul nr. 195/88/2022 de Curtea de Apel Constanta - Sectia de contencios administrativ si fiscal; Decizia civila nr. 346 din 11 martie 2024, pronuntata de Curtea de Apel Ploiesti - Sectia I civila.
33. Referitor la cea de-a doua chestiune de drept, intr-o prima opinie s-a apreciat ca acordarea majorarii prevazute de art. 14 alin. (3) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 este dependenta de incadrarea personalului in unitatile, categoriile de personal, conditiile si criteriile stabilite prin ordin al ordonatorului principal de credite, prin referire la art. 14 alin. (5) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 si la Ordinul ministrului afacerilor interne nr. S/7 din 31 ianuarie 2018 (Curtea de Apel Bucuresti, Tribunalul Ialomita, Curtea de Apel Galati, Curtea de Apel Iasi).
34. In motivarea acestei opinii s-a retinut, in esenta, ca, avand in vedere ca alin. (5) este plasat la sfarsitul art. 14 si ca majorarea prevazuta la alin. (3) este tot un tip de compensatie de genul celei mentionate la alin. (1), rezulta ca intentia legiuitorului a fost ca prevederea de la alin. (5) sa se aplice in cazul tuturor alineatelor anterioare. Este adevarat ca majorarea de la alin. (3) are un cuantum fix, spre deosebire de compensatia de la alin. (1) si (2), insa raman, pe deplin, valabile celelalte cerinte reglementate de alin. (5), care ar trebui stabilite prin ordin al ordonatorului principal de credite. In consecinta, in actuala reglementare [textul alin. (5) fiind modificat prin art. LVII, capitolul II din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 168/2022], acordarea majorarii in discutie este conditionata de circumstantierea personalului in unitatile si categoriile prevazute prin ordin al ordonatorului principal de credite, fiind eliminata prerogativa acestuia de a stabili conditiile si criteriile de acordare a acestei compensatii.
35. In sensul acestei opinii au fost identificate urmatoarele hotarari judecatoresti: Decizia civila nr. 1.461 din 25 mai 2023, pronuntata de Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a IX-a contencios administrativ si fiscal; Sentinta civila nr. 1.168 din 31 octombrie 2022, pronuntata de Tribunalul Ialomita - Sectia civila; Sentinta civila nr. 471 din 16 mai 2023, pronuntata de Tribunalul Valcea - Sectia a II-a civila, de contencios administrativ si fiscal.
36. In cea de-a doua opinie conturata cu privire la aceasta chestiune de drept s-a apreciat ca majorarea salariului de baza cu 12,5%, prevazuta de art. 14 alin. (3) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017, este recunoscuta de lege ca atare (ope legis), fara alte formalitati (Curtea de Apel Bucuresti, Tribunalul Bucuresti, Tribunalul Ilfov, Curtea de Apel Ploiesti, Tribunalul Prahova, Tribunalul Dambovita).
37. In sustinerea acestei opinii s-a aratat ca din interpretarea sistematica a dispozitiilor art. 14 alin. (3) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017, in coroborare cu celelalte alineate ale aceluiasi text de lege, rezulta ca alin. (3) al textului mentionat reglementeaza un drept salarial distinct, respectiv o "majorare" a soldei de functie/salariului de functie/salariului de baza cu 12,5%, care se acorda direct in temeiul legii, fara ca acordarea acesteia sa fie conditionata de emiterea unui ordin al ordonatorului principal de credite, prin care sa se stabileasca unitatile, categoriile de personal, conditiile si criteriile de acordare a respectivei majorari. De asemenea, s-a apreciat si ca textul art. 14 alin. (3) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 nu distinge intre personalul care indeplineste atributii de prevenire si de combatere a coruptiei in randul personalului propriu ce este incadrat in anumite unitati, categorii de personal, conditii si criterii stabilite prin anumite acte infralegale si personalul care desfasoara astfel de activitati, insa nu este incadrat in unitatile respective; prin urmare, singurul criteriu relevant si suficient pentru acordarea acestei majorari il reprezinta indeplinirea atributiilor de prevenire si combatere a coruptiei in randul personalului propriu. Nu in ultimul rand, norma cuprinsa in art. 14 alin. (3) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 este suficient de clara pentru a putea fi aplicata fara emiterea unor acte subsecvente.
38. In sensul acestei opinii au fost identificate urmatoarele hotarari judecatoresti: Decizia civila nr. 2.423 din 14 noiembrie 2023, pronuntata de Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a IX-a contencios administrativ si fiscal; deciziile civile nr. 1.142 din 6 decembrie 2023 si nr. 262 din 14 martie 2024, pronuntate de Curtea de Apel Pitesti - Sectia a II-a civila, de contencios administrativ si fiscal; sentintele civile nr. 688 din 14 septembrie 2023 si nr. 739 din 3 octombrie 2023, pronuntate de Tribunalul Valcea - Sectia a II-a Civila, de contencios administrativ si fiscal; Sentinta civila nr. 72 din 22 februarie 2024, pronuntata de Tribunalul Bacau - Sectia a II-a civila si de contencios administrativ si fiscal; deciziile civile nr. 346 din 11 martie 2024, pronuntata de Curtea de Apel Ploiesti - Sectia civila, nr. 1.142 din 6 decembrie 2023 si nr. 262 din 14 martie 2024, pronuntate de Curtea de Apel Ploiesti - Sectia a II-a de contencios administrativ si fiscal.
39. Curtile de apel Alba Iulia, Brasov, Craiova, Oradea, Suceava, Targu Mures si Timisoara nu au identificat practica judiciara relevanta si nici nu au comunicat opinii teoretice exprimate de catre judecatori.
40. Ministerul Public - Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie a mentionat ca, la nivelul Sectiei judiciare, nu se verifica, in prezent, practica judiciara in vederea promovarii unui eventual recurs in interesul legii asupra problemei de drept ce formeaza obiectul sesizarii.
VIII. Jurisprudenta Curtii Constitutionale si a Inaltei Curti de Casatie si Justitie
41. Din perspectiva chestiunilor de drept puse in discutie prin prezenta sesizare prezinta relevanta Decizia nr. 80 din 11 decembrie 2023 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 84 din 30 ianuarie 2024, prin care s-a admis sesizarea formulata de Curtea de apel Brasov - Sectia civila si, in interpretarea si aplicarea unitara a prevederilor art. 6 lit. b) si c) din Legea-cadru nr. 153/2017, s-a stabilit ca principiile nediscriminarii si egalitatii pot fi invocate pentru egalizarea la nivel maxim a salariilor de baza, cu luarea in considerare inclusiv a majorarilor recunoscute prin hotarari judecatoresti definitive, sub rezerva ca ele sa aiba aplicabilitate generala la nivelul aceleiasi categorii profesionale din cadrul aceleiasi familii ocupationale.
42. Totodata, prin Decizia nr. 40 din 16 septembrie 2024 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, prin care s-a admis sesizarea formulata de Curtea de apel Bucuresti - Sectia a VIII-a contencios administrativ fiscal, s-a stabilit si ca, in interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 39 alin. (1) si (4) raportat la art. 6 lit. a), b) si c) din Legea-cadru nr. 153/2017, la stabilirea nivelului maxim de salarizare aflat in plata pentru functii similare nu se poate tine seama de drepturile salariale recunoscute altor salariati prin hotarari judecatoresti definitive, prin care au fost interpretate si aplicate norme legale cu aplicabilitate generala, daca respectiva interpretare a fost, ulterior, invalidata printr-o decizie obligatorie a Inaltei Curti de Casatie si Justitie pronuntata in dezlegarea unei chestiuni de drept.
43. Prin Decizia nr. 4.894 din 25 octombrie 2022, pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia de contencios administrativ si fiscal in Dosarul nr. 535/33/2020, au fost anulate dispozitiile pct. 21.3 din Ordinul ministrului afacerilor interne nr. S/7 din 31 ianuarie 2018.
44. In cuprinsul considerentelor deciziei s-a retinut, cu privire la problema de drept dedusa judecatii, ca aceasta este "conformitatea unei norme cuprinse intr-un act administrativ cu caracter normativ (Ordinul ministrului afacerilor interne nr. S/7 din 31 ianuarie 2018) cu actul normativ de forta juridica superioara in aplicarea caruia a fost emis (Legea-cadru nr. 153/2017)".
45. Cu privire la acest aspect, Inalta Curte de Casatie si Justitie a constatat ca "actul contestat, cu privire la pct. 21.3, nu respecta dispozitiile art. 14 alin. (3) din anexa nr. VI a Legii-cadru nr. 153/2017 si adauga ipotezelor avute in vedere de legiuitor la edictarea acestui text".
46. Curtea Constitutionala, prin Decizia nr. 294 din 17 mai 2022, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 616 din 23 iunie 2022, a admis exceptia de neconstitutionalitate si a constatat ca dispozitiile art. 14 alin. (5) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 sunt neconstitutionale.
IX. Raportul asupra chestiunii de drept
47. Prin raportul intocmit in cauza, conform art. 520 alin. (8) din Codul de procedura civila, s-a apreciat ca sesizarea formulata de Tribunalul Botosani - Sectia de contencios administrativ si fiscal este, in parte, admisibila, anume, de majorarea soldei de functie/salariului de functie/salariului de baza cu 12,5% beneficiaza numai personalul militar, politistii, functionarii publici cu statut special din sistemul administratiei penitenciare si personalul civil care desfasoara atat activitati privind prevenirea, cat si activitati privind combaterea coruptiei in randul personalului propriu, in rest, sesizarea fiind inadmisibila.
X. Inalta Curte de Casatie si Justitie
X.1.1. Asupra admisibilitatii sesizarii in privinta primei chestiuni de drept
48. Temeiul prezentei sesizari il constituie prevederile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 62/2024.
49. Domeniul de aplicare a acestui act normativ, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 559 din 14 iunie 2024, este conturat expres prin dispozitiile art. 1, ordonanta aplicandu-se in procesele privind stabilirea si/sau plata drepturilor salariale ori de natura salariala ale personalului platit din fonduri publice, inclusiv cele privind obligarea la emiterea actelor administrative sau privind anularea actelor administrative emise pentru acest personal sau/si cele privind raporturile de munca si de serviciu ale acestui personal.
50. Referitor la conditiile de admisibilitate a sesizarii, actul normativ instituie o procedura speciala privind sesizarea Inaltei Curti de Casatie si Justitie in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, sens in care art. 2 alin. (1) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 62/2024 prevede urmatoarele: "Daca in cursul judecatii proceselor prevazute la art. 1, completul de judecata investit cu solutionarea cauzei in prima instanta sau in calea de atac, verificand si constatand ca asupra unei chestiuni de drept, de a carei lamurire depinde solutionarea pe fond a cauzei respective, Inalta Curte de Casatie si Justitie nu a statuat si aceasta nici nu face obiectul unui recurs in interesul legii in curs de solutionare, va solicita Inaltei Curti de Casatie si Justitie sa pronunte o hotarare prin care sa se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizata".
51. Rezulta ca aceste prevederi se aplica cu prioritate in raport cu dispozitiile art. 519-521 din Codul de procedura civila, potrivit principiului specialia generalibus derogant, urmand a se completa insa, in mod corespunzator, cu prevederile Codului de procedura civila, astfel cum se si statueaza expres prin art. 4 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 62/2024, conform caruia "dispozitiile prezentei ordonante de urgenta se completeaza cu cele ale Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedura civila, precum si cu celelalte reglementari aplicabile in materie".
52. De altfel, trebuie subliniat ca legiuitorul a tinut seama, la adoptarea acestui nou act normativ, potrivit principiilor prezentate in preambulul acestuia, de "configuratia actuala a mecanismului hotararii prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept si de efectul obligativitatii hotararii pe care o pronunta Inalta Curte de Casatie si Justitie, in deplin acord cu indatorirea sa constitutionala de asigurare a aplicarii si interpretarii unitare a legii de catre toate instantele judecatoresti din Romania", apreciindu-se ca, in raport cu coordonatele acestui mecanism, aplicarea acestor noi norme legale cu caracter special poate influenta pozitiv activitatea instantelor judecatoresti, "in conditiile in care, inca dintr-o etapa incipienta, s-ar asigura clarificarea unor chestiuni dificile de drept".
53. Prin urmare, in contextul normativ expus, procedura de sesizare a Inaltei Curti de Casatie si Justitie in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile presupune indeplinirea cumulativa a urmatoarelor conditii de admisibilitate a sesizarii:
(i) existenta unei cauze aflate in curs de judecata, dintre cele prevazute limitativ la art. 1 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 62/2024, respectiv care sa vizeze stabilirea si/sau plata drepturilor salariale/de natura salariala ale personalului platit din fonduri publice, inclusiv cele privind obligarea la emiterea actelor administrative sau privind anularea actelor administrative emise pentru acest personal sau/si cele privind raporturile de munca si de serviciu ale acestui personal, fie stabilirea si/sau plata drepturilor la pensie, inclusiv cele rezultate din actualizarea/recalcularea/revizuirea drepturilor la pensie sau/si cele privind alte prestatii de asigurari sociale ale personalului platit din fonduri publice, indiferent de natura si obiectul proceselor, de calitatea partilor ori de instanta competenta sa le solutioneze;
(ii) completul de judecata care sesizeaza Inalta Curte de Casatie si Justitie sa fie investit cu solutionarea cauzei in prima instanta sau in calea de atac;
(iii) existenta unei chestiuni de drept de a carei lamurire sa depinda solutionarea pe fond a cauzei;
(iv) chestiunea de drept invocata sa nu fi facut obiectul unei statuari anterioare a Inaltei Curti de Casatie si Justitie si nici obiectul unui recurs in interesul legii in curs de solutionare.
54. Verificand indeplinirea acestor conditii, se constata ca procesul in care s-a formulat prezenta sesizare are ca obiect obligarea unui inspectorat de politie judetean la plata majorarii salariale prevazute de art. 14 alin. (3) din anexa nr. VI Familia ocupationala de functii bugetare "Aparare, ordine publica si securitate nationala" din Legea-cadru nr. 153/2017. In consecinta, pretentiile deduse judecatii se circumscriu unor drepturi de natura salariala ale personalului platit din fonduri publice, in sensul art. 1 alin. (1) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 62/2024.
55. Cauza in care a fost formulata sesizarea este in curs de judecata in prima instanta, fiind pe rolul unui complet de judecata specializat in litigii de contencios administrativ si fiscal din cadrul Tribunalului Botosani - Sectia de contencios administrativ si fiscal.
56. Referitor la conditia existentei unei chestiuni de drept de a carei lamurire sa depinda solutionarea pe fond a cauzei, se impune a se reaminti ca, in preambulul Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 62/2024, temei al prezentei sesizari, legiuitorul a avut in vedere "configuratia actuala a mecanismului hotararii prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept" si "efectul obligativitatii hotararii pe care o pronunta Inalta Curte de Casatie si Justitie", considerand ca "masurile legislative propuse pot influenta pozitiv activitatea instantelor judecatoresti, in conditiile in care, inca dintr-o etapa incipienta, s-ar asigura clarificarea unor chestiuni dificile de drept".
57. Verificand aceasta conditie, Inalta Curte de Casatie si Justitie retine ca instanta de trimitere solicita, sub un prim aspect, lamurirea chestiunii de drept ce vizeaza interpretarea dispozitiilor art. 14 alin. (3) din anexa nr. VI Familia ocupationala de functii bugetare "Aparare, ordine publica si securitate nationala" din Legea-cadru nr. 153/2017, in sensul de a se stabili daca majorarea salariului de baza cu 12,5%, prevazuta de aceste dispozitii legale, "se acorda si personalului care indeplineste numai atributiile membrilor Grupului de lucru pentru prevenirea coruptiei, dar care nu indeplineste si activitati de combatere a coruptiei in randul personalului propriu".
58. Chestiunea de drept invocata prezinta un grad de dificultate de natura sa justifice interventia instantei supreme, avand in vedere ca in aceasta materie au fost pronuntate solutii divergente asupra problemei de drept, astfel cum rezulta din hotararile judecatoresti indicate in capitolul VII.
59. De asemenea, de lamurirea acestei chestiuni de drept depinde solutionarea pe fond a cauzei, dat fiind ca reclamantul solicita plata majorarii salariale in discutie, incepand cu trei ani anteriori depunerii cererii de chemare in judecata, precum si pentru viitor.
60. Inalta Curte de Casatie si Justitie nu a statuat asupra acestei chestiuni de drept si aceasta nici nu formeaza obiectul vreunui recurs in interesul legii in curs de solutionare.
61. Fiind indeplinite toate conditiile de admisibilitate prevazute de art. 2 alin. (1) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 62/2024, se impune pronuntarea unei hotarari prealabile prin care sa se dea o dezlegare de principiu asupra primei chestiuni de drept ce formeaza obiectul sesizarii.
X.1.2. Asupra fondului sesizarii in privinta primei chestiuni de drept
62. Prima problema de drept ce face obiectul sesizarii vizeaza, in esenta, determinarea persoanelor care sunt indreptatite sa beneficieze de majorarea soldei de functie/salariului de functie/salariului de baza cu 12,5% prin raportare la tipul de activitati pe care le desfasoara.
63. Potrivit dispozitiilor art. 14 alin. (3) din anexa nr. VI Familia ocupationala de functii bugetare "Aparare, ordine publica si securitate nationala" din Legea-cadru nr. 153/2017, "personalul militar, politistii, functionarii publici cu statut special din sistemul administratiei penitenciare si personalul civil care desfasoara activitati privind prevenirea si combaterea coruptiei in randul personalului propriu beneficiaza de majorarea soldei de functie/salariului de functie/salariului de baza cu 12,5%."
64. Din interpretarea gramaticala a textului de lege rezulta ca vointa legiuitorului a fost aceea ca de majorarea de 12,5% sa beneficieze numai personalul care desfasoara atat activitati privind prevenirea, cat si activitati privind combaterea coruptiei in randul personalului propriu.
65. Astfel, in primul rand, avand in vedere regula prevazuta de art. 37 alin. (2) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative, in lipsa unor definitii legale prin care termenilor de "prevenire" si "combatere" sa li se dea o alta semnificatie in contextul actului normativ ce reglementeaza salarizarea personalului platit din fonduri publice, este evident ca acestia sunt folositi potrivit intelesului lor din vorbirea curenta.
66. In consecinta, in intelesul art. 14 alin. (3) din anexa nr. VI a Legii-cadru nr. 153/2017, activitatile privind prevenirea coruptiei sunt acele activitati prin care se atrage atentia asupra consecintelor negative ale coruptiei in randul personalului propriu, in timp ce activitatile privind combaterea coruptiei sunt acelea prin care se iau masuri de anihilare a coruptiei in randul personalului propriu. Rezulta deci, in mod evident, ca legiuitorul a avut in vedere doua tipuri distincte de activitati.
67. Imprejurarea ca activitatile privind prevenirea si combaterea coruptiei in randul personalului propriu au acelasi scop si urmaresc aceeasi finalitate, aceea a eradicarii coruptiei in randul acestui personal, este lipsita de relevanta din perspectiva reglementarilor privind salarizarea, prin raportare la principiul consacrat expres in art. 6 alin. (1) lit. d) din Legea-cadru nr. 153/2017, cel al importantei sociale a muncii, in sensul ca salarizarea personalului din sectorul bugetar se realizeaza in raport cu responsabilitatea, complexitatea, riscurile activitatii si nivelul studiilor.
68. Totodata, folosirea particulei "si" releva vointa legiuitorului de a acorda beneficiul majorarii dreptului salarial numai personalului care desfasoara ambele tipuri de activitati, atat cele privind prevenirea, cat si cele privind combaterea coruptiei in randul personalului propriu.
69. Din perspectiva interpretarii istorico-teleologice a normei juridice ce reglementeaza acordarea majorarii salariale in discutie se constata ca pentru indeplinirea unuia dintre obiectivele stabilite prin Planul de actiune pentru implementarea Strategiei nationale anticoruptie pe perioada 2005-2007, aprobat prin Hotararea Guvernului nr. 231/2005 privind aprobarea Strategiei nationale anticoruptie pe perioada 2005-2007 si a Planului de actiune pentru implementarea Strategiei nationale anticoruptie pe perioada 2005-2007, prin Legea nr. 161/2005 privind stabilirea unor masuri pentru prevenirea si combaterea coruptiei in cadrul Ministerului Administratiei si Internelor, s-a dispus infiintarea Directiei Generale Anticoruptie, ca structura specializata, in cadrul aparatului central al acestui minister, pentru prevenirea si combaterea coruptiei in randul personalului propriu.
70. Subsecvent, prin art. 3 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 120/2005 privind operationalizarea Directiei generale anticoruptie din cadrul Ministerului Administratiei si Internelor a fost modificat art. 21 din Ordonanta Guvernului nr. 38/2003 privind salarizarea si alte drepturi ale politistilor prin introducerea, dupa alineatul (1), a unui nou alineat, alin. (11), cu urmatorul cuprins:
"(11) Politistii care desfasoara activitati privind prevenirea si combaterea coruptiei in randul personalului Ministerului Administratiei si Internelor beneficiaza de un spor lunar de 30% din salariul de baza."
71. Din perspectiva activitatilor pe care le puteau desfasura ofiterii de politie judiciara din cadrul acestei structuri specializate, art. 1 din aceeasi ordonanta de urgenta i-a abilitat pe acestia "sa efectueze, in conditiile prevazute de lege, activitati de prevenire si descoperire, precum si actele de cercetare penala dispuse de procurorul competent, privind infractiunile prevazute de Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie, cu modificarile si completarile ulterioare, savarsite de personalul Ministerului Administratiei si Internelor".
72. Se constata, deci, ca, inca de la data cand a fost reglementat pentru prima data acest drept salarial, s-a avut in vedere specificul activitatilor privind prevenirea si combaterea coruptiei in randul personalului propriu, activitati (privite ca indisolubil legate intre ele) ce presupun insasi verificarea celor care, la randul lor, sunt chemati sa protejeze respectarea legii.
73. De-a lungul timpului, reglementarea acestui drept salarial a suferit diverse modificari, sub aspectul denumirii, al cuantumului, precum si al persoanelor indreptatite sa il incaseze, dar nu a suferit nicio modificare din perspectiva activitatilor specifice in considerarea carora a fost reglementat, respectiv "activitati privind prevenirea si combaterea coruptiei in randul personalului propriu".
74. Imprejurarea ca, prin acte infralegale, in mod distinct fata de activitatile propriu-zise privind prevenirea coruptiei in randul personalului propriu, au fost reglementate si activitatile privind organizarea si desfasurarea activitatilor de prevenire a coruptiei in cadrul Ministerului Afacerilor Interne nu are nicio relevanta din perspectiva dreptului salarial reglementat de art. 14 alin. (3) din anexa nr. VI a Legii-cadru nr. 153/2017, de care pot beneficia numai cei care desfasoara activitati propriu-zise de prevenire si combatere a coruptiei in randul personalului propriu.
75. Asadar, reformuland prima chestiune de drept din actul de sesizare, de majorarea soldei de functie/salariului de functie/salariului de baza cu 12,5% beneficiaza numai personalul militar, politistii, functionarii publici cu statut special din sistemul administratiei penitenciare si personalul civil care desfasoara atat activitati privind prevenirea, cat si activitati privind combaterea coruptiei in randul personalului propriu.
X.2. Asupra admisibilitatii sesizarii in privinta celei de-a doua chestiuni de drept
76. Referitor la cea de-a doua chestiune de drept ce face obiectul sesizarii, si in privinta acesteia se impune, cu prioritate, a se verifica daca, in raport cu intrebarea formulata de catre titularul sesizarii, sunt indeplinite, in mod cumulativ, conditiile de admisibilitate prevazute de lege pentru pronuntarea unei hotarari prealabile.
77. Sub acest aspect, se constata ca nu este indeplinita cerinta ca solutionarea pe fond a cauzei sa depinda de lamurirea acestei a doua chestiuni de drept ce face obiectul sesizarii.
78. Referitor la primele doua conditii legale, acestea sunt indeplinite, pentru considerentele aratate la paragrafele 53-55 din prezenta decizie, care raman, pe deplin, valabile.
79. Din perspectiva conditiei ca lamurirea chestiunii de drept invocate sa fie utila pentru solutionarea, pe fond, a cauzei de catre instanta de trimitere, se constata ca cea de-a doua chestiune de drept ce face obiectul sesizarii este subsecventa primei chestiuni in privinta careia s-a solicitat lamurirea.
80. Astfel, prin cea de-a doua chestiune de drept ce face obiectul sesizarii se solicita, in esenta, sa se stabileasca daca, pentru acordarea majorarii de 12,5%, este suficient ca personalul sa indeplineasca conditiile prevazute de art. 14 alin. (3) din anexa nr. VI a Legii-cadru nr. 153/2017 sau este necesara recunoasterea acestui drept salarial si printr-un act infralegal, precum Ordinul ministrului afacerilor interne nr. S/7 din 31 ianuarie 2018.
81. Or, in raport cu situatia de fapt retinuta de instanta de trimitere si dezlegarea data asupra primei chestiuni de drept ce face obiectul prezentei sesizari, se constata ca demersul procedural privind dezlegarea chestiunii de drept subsecvente, vizand necesitatea existentei unui act infralegal alaturi de indeplinirea conditiilor legale pentru acordarea majorarii salariale in discutie, nu mai este util solutionarii pe fond a cauzei. Aceasta, intrucat, in absenta indeplinirii cumulative a activitatilor de prevenire si combatere a coruptiei, majorarea de 12,5% nu se poate acorda. In acest context, nu intereseaza nici daca, pentru acordare, este necesara emiterea unui act infralegal privind incadrarea personalului in unitati, categorii de personal, conditii si criterii corespunzatoare.
82. Constatand ca nu sunt indeplinite cumulativ conditiile de admisibilitate prevazute de dispozitiile legale, se impune respingerea ca inadmisibila a sesizarii in ceea ce priveste a doua chestiune de drept.
Pentru aceste motive, in temeiul art. 521 cu referire la art. 519 din Codul de procedura civila,
| INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE In numele legii DECIDE: |
Admite, in parte, sesizarea formulata de Tribunalul Botosani - Sectia de contencios administrativ si fiscal, in Dosarul nr. 621/40/2024, in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile si, in consecinta, stabileste ca:
In interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 14 alin. (3) din anexa nr. VI Familia ocupationala de functii bugetare "Aparare, ordine publica si securitate nationala" din Legea-cadru nr. 153/2017, de majorarea soldei de functie/salariului de functie/salariului de baza cu 12,5% beneficiaza numai personalul militar, politistii, functionarii publici cu statut special din sistemul administratiei penitenciare si personalul civil care desfasoara atat activitati privind prevenirea, cat si activitati privind combaterea coruptiei in randul personalului propriu.
Respinge, in rest, sesizarea, ca inadmisibila.
Obligatorie, potrivit dispozitiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedura civila.
Pronuntata in sedinta publica astazi, 28 octombrie 2024.
| VICEPRESEDINTELE INALTEI CURTI DE CASATIE SI JUSTITIE MARIANA CONSTANTINESCU Magistrat-asistent, Ileana Peligrad |
Un produs marca 