Dovada vechimii in munca in grupele de munca se realizeaza cu carnetul de munca

Decizie nr. 47 din 19 septembrie 2022 privind pronuntarea unei hotarari prealabile pentru dezlegarea urmatoarei chestiuni de drept: daca dispozitiile art. 158 alin. (6) si (7) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificarile si completarile ulterioare, se aplica si in situatia in care dovada vechimii in munca in grupele de munca se realizeaza in conditiile art. 158 alin. (31) din lege, cu carnetul de munca, publicata in Monitorul Oficial nr. 1042 din 27 octombrie 2022

INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE
COMPLETUL PENTRU DEZLEGAREA UNOR CHESTIUNI DE DREPT
Dosar nr. 1.003/1/2022
Gabriela Elena Bogasiu    - vicepresedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie - presedintele completului
Laura-Mihaela Ivanovici    - presedintele Sectiei I civile
Valentina Vrabie    - presedintele delegat al Sectiei a II-a civile
Denisa Angelica Stanisor    - presedintele Sectiei de contencios administrativ si fiscal
Lavinia Dascalu    - judecator la Sectia I civila
Ileana Ruxandra Tirica    - judecator la Sectia I civila
Carmen Elena Popoiag    - judecator la Sectia I civila
Mariana Hortolomei    - judecator la Sectia I civila
Beatrice Ioana Nestor    - judecator la Sectia I civila
Carmen Sandu-Necula    - judecator la Sectia a II-a civila
Marioara Isaila    - judecator la Sectia a II-a civila
Carmen Tranica Teau    - judecator la Sectia a II-a civila
Minodora Condoiu    - judecator la Sectia a II-a civila
George Bogdan Florescu    - judecator la Sectia a II-a civila
Maria Andries    - judecator la Sectia de contencios administrativ si fiscal
Alina Nicoleta Ghica-Velescu    - judecator la Sectia de contencios administrativ si fiscal
Cezar Hincu    - judecator la Sectia de contencios administrativ si fiscal
Adriana Elena Gherasim    - judecator la Sectia de contencios administrativ si fiscal
Adriana Florina Secreteanu    - judecator la Sectia de contencios administrativ si fiscal
1. Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, investit cu solutionarea Dosarului nr. 1.003/1/2022, a fost constituit conform dispozitiilor art. 520 alin. (8) din Codul de procedura civila si ale art. 37 alin. (1) din Regulamentul privind organizarea si functionarea administrativa a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, republicat, cu completarile ulterioare (Regulamentul).
2. Sedinta este prezidata de doamna judecator Gabriela Elena Bogasiu, vicepresedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie.
3. La sedinta de judecata participa doamna Elena Adriana Stamatescu, magistrat-asistent, desemnata in conformitate cu dispozitiile art. 38 din Regulament.
4. Inalta Curte de Casatie si Justitie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a luat in examinare sesizarea formulata de Curtea de Apel Craiova - Sectia litigii de munca si asigurari sociale in Dosarul nr. 2.187/95/2020.
5. Magistratul-asistent prezinta referatul cauzei, aratand ca la dosar a fost depus raportul intocmit de judecatorii-raportori, ce a fost comunicat partilor, conform dispozitiilor art. 520 alin. (10) din Codul de procedura civila; partile nu au depus puncte de vedere asupra chestiunii de drept.
6. De asemenea, refera asupra faptului ca au fost transmise de catre instantele nationale hotarari judecatoresti pronuntate in materia ce face obiectul sesizarii si opinii teoretice exprimate de judecatori, iar Ministerul Public - Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie a comunicat ca nu se verifica, in prezent, practica judiciara in vederea promovarii unui recurs in interesul legii in problema de drept ce formeaza obiectul sesizarii.
7. In urma deliberarilor, Inalta Curte de Casatie si Justitie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept ramane in pronuntare asupra sesizarii privind pronuntarea unei hotarari prealabile.
INALTA CURTE,
deliberand asupra chestiunii de drept cu care a fost sesizata, constata urmatoarele:
I. Titularul si obiectul sesizarii
8. Curtea de Apel Craiova - Sectia litigii de munca si asigurari sociale a dispus, prin Incheierea din 20 aprilie 2022, in Dosarul nr. 2.187/95/2020, sesizarea Inaltei Curti de Casatie si Justitie, in temeiul dispozitiilor art. 519 din Codul de procedura civila, in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile cu privire la urmatoarea chestiune de drept: daca dispozitiile art. 158 alin. (6) si (7) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificarile si completarile ulterioare (Legea nr. 263/2010), se aplica si in situatia in care dovada vechimii in munca in grupele de munca se realizeaza in conditiile art. 158 alin. (31) din lege, cu carnetul de munca; daca verificarea caracterului incorect sau incomplet al inregistrarii in carnetul de munca, in sensul art. 158 alin. (31) din lege, presupune si verificarea legalitatii incadrarii activitatii in grupele I si/sau a II-a de munca, in sensul art. 158 alin. (6) si (7) din Legea nr. 263/2010.
9. Sesizarea a fost inregistrata pe rolul Inaltei Curti de Casatie si Justitie la data de 9 mai 2022, cu nr. 1.003/1/2022, termenul de judecata fiind stabilit la 19 septembrie 2022.
II. Norma de drept intern ce formeaza obiectul sesizarii Inaltei Curti de Casatie si Justitie cu privire la pronuntarea unei hotarari prealabile
10. Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificarile si completarile ulterioare
"Art. 158
(...) (31) Dovada vechimii in munca in grupa I si/sau a II-a de munca realizata anterior datei de 1 aprilie 2001 se face cu carnetul de munca intocmit cu respectarea prevederilor Decretului nr. 92/1976 privind carnetul de munca. (...)
(6) In situatia in care exista suspiciuni cu privire la legalitatea incadrarii activitatii in grupele I si/sau a II-a de munca, angajatorii sau orice alti detinatori legali de arhive sunt obligati sa puna la dispozitia Casei Nationale de Pensii Publice si/sau a caselor teritoriale de pensii, dupa caz, la solicitarea acestora, documentele intocmite anterior datei de 1 aprilie 2001 pe baza carora s-au eliberat adeverintele care atesta incadrarea persoanelor in fostele grupe I si/sau a II-a de munca, in vederea verificarii respectarii legislatiei in domeniu. (...)
(7) In situatia in care, ca urmare a verificarilor prevazute la alin. (6), se constata incalcari ale legislatiei privind incadrarea in grupe superioare de munca sau nu sunt prezentate documentele care au stat la baza eliberarii adeverintelor, perioadele respective sunt valorificate ca vechime in munca/stagiu de cotizare in conditii normale de munca."
III. Expunerea succinta a procesului
11. Prin actiunea inregistrata pe rolul Tribunalului Gorj - Sectia conflicte de munca si asigurari sociale la data de 14 octombrie 2020 cu nr. 2.187/95/2020, reclamantul X a chemat in judecata pe parata Casa Judeteana de Pensii Gorj si a solicitat anularea deciziilor de pensionare nr. Y din 4 septembrie 2020, nr. Z din 4 septembrie 2020 si nr. W din 10 septembrie 2020 si obligarea paratei sa valorifice in grupa I de munca, in procent de 100%, perioadele 19 septembrie 1978-18 octombrie 1978 si 28 martie 1980-1 aprilie 2001, in conformitate cu inscrierile din carnetul de munca, asa cum au fost retinute prin Decizia nr. X din 14 mai 2020, precum si reluarea platii pensiei incepand cu data de 1 iunie 2010 si exonerarea sa de la plata debitului in cuantum de 6.150 lei, reprezentand pensia incasata pe perioada 1 iunie 2020-31 august 2020.
12. Prin Sentinta civila nr. 62 din 21 ianuarie 2021, Tribunalul Gorj - Sectia conflicte de munca si asigurari sociale a admis contestatia, a anulat deciziile de pensionare nr. Y din 4 septembrie 2020, nr. Z din 4 septembrie 2020 si nr. W din 10 septembrie 2020 emise de parata Casa Judeteana de Pensii Gorj si a obligat parata sa emita o noua decizie de pensionare, cu valorificarea stagiului de cotizare din perioada 19 septembrie 1978-18 octombrie 1978 si din perioada 28 martie 1980-1 aprilie 2001, potrivit mentiunilor din carnetul de munca, pozitiile 19-20, si a perioadei 16 iulie 1999-1 aprilie 2001, ca fiind stagiu de cotizare realizat in grupa I de munca in procent de 100%, drepturile de pensionare urmand a fi platite incepand cu data de 1 iunie 2020. A fost exonerat reclamantul de plata debitului de 6.150 lei.
13. Pentru a pronunta aceasta sentinta, instanta de fond a retinut ca emiterea deciziilor contestate a fost determinata de nevalorificarea in grupa I de munca a perioadelor 19 septembrie 1978-18 octombrie 1978 si 28 martie 1980-1 aprilie 2001, potrivit inscrierilor din carnetul de munca. Parata a sustinut ca, prin meseria avuta, aceea de rectificator, reclamantul nu putea executa activitatile prevazute in anexa nr. 1 pct. 30 din Ordinul Ministerului Muncii si Ocrotirilor Sociale, Ministerului Sanatatii si Comisiei Nationale pentru Protectia Muncii nr. 50/1990 pentru precizarea locurilor de munca, activitatilor si categoriilor profesionale cu conditii deosebite care se incadreaza in grupele I si II de munca in vederea pensionarii (Ordinul nr. 50/1990) si ca in acest sens nu au fost depuse documente verificabile, potrivit art. 158 alin. (5) din Legea nr. 263/2010.
14. Instanta de fond a constatat ca la pozitia 54 din carnetul de munca al reclamantului este mentionat ca "in perioada 19.09.1978-18.10.1978 si perioada 28.03.1980-1.04.2001 a lucrat la fabricarea munitiilor unde a executat elementele din plumb ale acestora. Activitatea prestata de prelucrare a plumbului de puritate 99% se incadreaza in grupa I de munca in procent de 5, conform Ordinului nr. 50/1990, anexa nr. 1 punctul 30", iar faptul ca reclamantul a lucrat la prelucrarea plumbului de puritate 99% rezulta si din Adeverinta nr. xxxxx din 12 decembrie 2007.
15. Instanta a retinut prevederile art. 1 alin. (1) din Decretul nr. 92/1976 privind carnetul de munca, cu modificarile ulterioare (Decretul nr. 92/1976), potrivit carora carnetul de munca este actul oficial prin care se dovedeste vechimea in munca, vechimea neintrerupta in munca, vechimea neintrerupta in aceeasi unitate, vechimea in functie, meserie sau specialitate, timpul lucrat in locuri de munca cu conditii deosebite, retributia tarifara de incadrare si alte drepturi ce se includ in aceasta, precum si dispozitiile art. 158 alin. (31) din Legea nr. 263/2010, potrivit carora dovada vechimii in munca in grupele I si/sau a II-a de munca realizata anterior datei de 1 aprilie 2001 se face cu carnetul de munca intocmit cu respectarea prevederilor Decretului nr. 92/1976. Dovada se poate face cu adeverinte eliberate de catre angajatori sau detinatorii legali de arhive, potrivit art. 158 alin. (32) din Legea nr. 263/2010, doar in situatia in care in care perioadele de vechime in munca realizate in grupele I si/sau a II-a de munca nu sunt inregistrate in carnetul de munca sau inregistrarea acestor perioade este efectuata incorect ori incomplet. Or, reclamantul avea inregistrate in carnetul de munca perioadele lucrate in grupa I de munca, devenind astfel aplicabile dispozitiile art. 158 alin. (31), anterior mentionate.
16. Impotriva acestei sentinte a declarat apel parata, care a aratat ca nu a valorificat aceste perioade in grupa I de munca, considerand ca, prin meseria sa, reclamantul nu executa activitatile prevazute de pct. 30 din anexa nr. 1 din Ordinul nr. 50/1990, activitati care sunt specifice personalului care lucreaza in pirotehnie. Avand in vedere neconcordanta intre temeiul legal invocat si meseria avuta, era necesar ca reclamantul sa depuna documente verificabile din perioadele in discutie, care sa confirme faptul ca si-a desfasurat activitatea in conditiile prevazute de pct. 30 din anexa nr. 1 din Ordinul nr. 50/1990.
17. Apelanta-parata a invocat prevederile art. 158 alin. (5) din Legea nr. 263/2010 in sustinerea motivelor de apel si a aratat ca adeverintele care atesta activitatea lucrata in grupa I sau a II-a de munca pot fi cenzurate de casa de pensii, intrucat, potrivit dispozitiilor Legii nr. 263/2010, la stabilirea pensiilor trebuie sa verifice daca sunt indeplinite conditiile legale pentru acordarea pensiei, aceasta implicand si verificarea legalitatii inscrisurilor doveditoare depuse la dosarul de pensie. Pentru a fi valorificata la stabilirea drepturilor de pensie, o adeverinta trebuie sa indeplineasca toate conditiile de fond si de forma pretinse de lege, sa aiba un continut clar si neechivoc, fara sa lase loc de interpretari, si sa fie sustinuta de documente verificabile intocmite anterior anului 2001.
18. Intimatul-reclamant a depus intampinare prin care a solicitat respingerea apelului ca nefondat. A aratat ca, fata de locul de munca si activitatea desfasurata, angajatorul l-a incadrat in mod corect si legal in grupa I de munca, in procent de 100%, in conformitate cu dispozitiile pct. 30 din anexa nr. 1 din Ordinul nr. 50/1990, activitatea desfasurata in perioada dedusa judecatii regasindu-se in aceste dispozitii legale. Conform art. 6 din Ordinul nr. 50/1990, atributul nominalizarii personalului in grupele superioare de munca apartine angajatorului, care este responsabil pentru realitatea celor consemnate in carnetul de munca si adeverintele eliberate.
19. A mentionat ca nu se impune prezentarea altor documente justificative, deoarece incadrarea sa in grupa superioara de munca este consemnata in carnetul de munca, iar dispozitiile legale in materie fac referire la necesitatea prezentarii, la cererea casei de pensii, a acestor documente doar in situatia in care incadrarea in grupa superioara de munca nu este consemnata in carnetul de munca si exista suspiciuni privind legalitatea incadrarii in grupele superioare de munca atestate prin adeverintele eliberate in acest sens de angajatori sau detinatorii legali de arhive.
20. In sedinta publica din 20 aprilie 2022, din oficiu, Curtea de Apel Craiova - Sectia litigii de munca si asigurari sociale a pus in discutia partilor sesizarea Inaltei Curti de Casatie si Justitie, potrivit art. 519 din Codul de procedura civila, in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile cu privire la dezlegarea unei chestiuni de drept.
21. Prin incheierea pronuntata la aceeasi data a fost sesizata Inalta Curte de Casatie si Justitie, iar in temeiul dispozitiilor art. 520 alin. (2) din Codul de procedura civila s-a dispus suspendarea judecatii.
IV. Motivele de admisibilitate retinute de titularul sesizarii
22. Instanta de trimitere a constatat ca sunt indeplinite conditiile de admisibilitate a sesizarii Inaltei Curti de Casatie si Justitie prevazute de art. 519 din Codul de procedura civila, pentru argumentele ce vor fi expuse in continuare.
23. Astfel, Curtea de Apel Craiova - Sectia litigii de munca si asigurari sociale a aratat ca solutionarea litigiului in raport cu motivele invocate de catre ambele parti, atat prin deciziile contestate, cat si prin cererile formulate la prima instanta, precum si prin argumentele expuse in cererea de apel, depinde de rezolvarea problemei de drept in discutie. Chestiunea de drept care face obiectul sesizarii este noua, asupra acesteia Inalta Curte de Casatie si Justitie nu a statuat si nici nu face obiectul unui recurs in interesul legii in curs de solutionare, iar solutiile pronuntate de instante in litigiile de acest tip sunt diferite.
V. Punctele de vedere ale partilor cu privire la dezlegarea chestiunii de drept
24. Partile nu au formulat puncte de vedere asupra chestiunii de drept nici in fata instantei de trimitere si nici dupa comunicarea raportului, in conditiile art. 520 alin. (10) din Codul de procedura civila.
VI. Punctul de vedere al completului de judecata care a formulat sesizarea cu privire la dezlegarea chestiunii de drept
25. Completul de judecata care a formulat sesizarea a retinut ca, in practica, casele de pensii investite cu solutionarea unor cereri de valorificare a vechimii in munca in grupele de munca, dovedite cu mentiunile din carnetul de munca, au constatat fie ca la baza mentiunilor din carnet nu exista documente verificabile, mentiunile nefiind realizate potrivit inscrisurilor care atesta incadrarea in grupele de munca a contestatarilor, fie ca au existat incalcari ale legislatiei privind incadrarea in grupele de munca, incadrarile nefiind corespunzatoare actelor normative care reglementau locurile de munca, activitatile, categoriile profesionale si nominalizarea persoanelor in grupele de munca. In aceste situatii au fost emise decizii prin care vechimea in munca a fost valorificata, potrivit dispozitiilor art. 158 alin. (7) din Legea nr. 263/2010, ca vechime in munca/stagiu de cotizare in conditii normale de munca sau au fost impuse obligatii privind prezentarea documentelor verificabile.
26. Aceste decizii au fost contestate, iar instantele, pornind de la modul de redactare a dispozitiilor art. 158 alin. (31)-(7) din Legea nr. 263/2010, s-au pronuntat in sensul a doua opinii. Cele doua opinii au fost preluate de instanta de trimitere din Decizia nr. 1.671 din 11 iunie 2018, pronuntata de Curtea de Apel Craiova - Sectia I civila in Dosarul nr. 5.269/95/2017, si din Decizia nr. 96 din 18 ianuarie 2022, pronuntata de Curtea de Apel Craiova - Sectia litigii de munca si asigurari sociale in Dosarul nr. 103/95/2021, si anume: dispozitiile ce instituie in sarcina caselor de pensii obligatiile legale prevazute la art. 158 alin. (4)-(7) din Legea nr. 263/2010 sunt aplicabile doar in situatia mentionata de art. 158 alin. (32) din aceeasi lege, respectiv situatia in care dovada perioadelor de vechime in munca realizate in grupele I si/sau a II-a de munca se face cu adeverintele emise in acest scop; casele de pensii, atunci cand constata incalcari ale legislatiei privind incadrarea in grupe superioare de munca sau cand nu sunt prezentate documentele verificabile care atesta efectuarea procedurilor de incadrare in grupele de munca a solicitantului, au posibilitatea aplicarii dispozitiilor art. 158 alin. (6) si (7) din Legea nr. 263/2010 si in situatia in care dovada incadrarii in grupele de munca se face cu carnetul de munca.
27. In esenta, interpretarea acestor dispozitii a condus, pe de o parte, la opinia potrivit careia existenta mentiunilor in carnetul de munca inlatura obligatia caselor de pensii de a efectua verificarile prevazute de dispozitiile art. 158 alin. (6) si (7) din Legea nr. 263/2010, ce sunt aplicabile doar in situatia in care dovada se face cu adeverinte, iar, pe de alta parte, la opinia potrivit careia aceasta obligatie revine caselor de pensii, ca o consecinta a verificarii caracterului incorect sau incomplet al inregistrarii in carnetul de munca, in sensul art. 158 alin. (31) din aceeasi lege.
28. Instanta de trimitere a apreciat ca solutia cu privire la problema de drept este cea potrivit careia dispozitiile art. 158 alin. (6) si (7) din Legea nr. 263/2010 se aplica si in situatia in care dovada vechimii in munca in grupele de munca se realizeaza in conditiile art. 158 alin. (31) din aceeasi lege, respectiv cu carnetul de munca, in imprejurarea in care caracterul incorect sau incomplet al inregistrarii in carnetul de munca prevazut de acest text presupune chiar verificarea legalitatii incadrarii activitatii in grupele I si/sau a II-a de munca, in sensul art. 158 alin. (6) si (7) din Legea nr. 263/2010.
29. In motivarea punctului de vedere a aratat ca, prin dispozitiile Decretului-lege nr. 68/1990 pentru inlaturarea unor inechitati in salarizarea personalului (Decretul-lege nr. 68/1990) si ale Ordinului nr. 50/1990, au fost instituite in sarcina angajatorilor proceduri legale obligatorii privind stabilirea locurilor de munca, activitatilor si categoriilor profesionale care se incadreaza in grupele I si a II-a de munca, precum si proceduri privind nominalizarea persoanelor care se incadreaza in aceste grupe, iar incadrarea in grupele de munca se realiza prin raportare la locurile de munca, activitatile si categoriile profesionale, precum si in conditiile expres prevazute in actele normative emise in acest scop [Ordinul nr. 50/1990, Ordinul Ministerului Muncii si Ocrotirilor Sociale, Ministerului Sanatatii si Comisiei Nationale pentru Protectia Muncii nr. 125/1990*) pentru precizarea locurilor de munca, activitatilor si categoriilor profesionale cu conditii deosebite care se incadreaza in grupele I si II de munca in vederea pensionarii, pentru perioada lucrata dupa 1 martie 1990 (Ordinul nr. 125/1990), Hotararea Guvernului nr. 1.223/1990 privind incadrarea in grupa a II-a de munca, in vederea pensionarii, a unor locuri de munca sau activitati din constructii-montaj (Hotararea Guvernului nr. 1.223/1990) etc.].
___
*) Ordinul Ministerului Muncii si Ocrotirilor Sociale, Ministerului Sanatatii si Comisiei Nationale pentru Protectia Muncii nr. 125/1990 nu a fost publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
30. Realizarea acestor proceduri se regaseste transpusa in documente incheiate la nivelul fiecarui angajator. Aceste documente, care reprezinta actele originale privind stabilirea locurilor de munca, activitatilor, categoriilor profesionale si nominalizarea persoanelor care se incadreaza in grupele I si a II-a de munca, sunt denumite documente verificabile in Legea nr. 263/2010.
31. Potrivit pct. 15 din Ordinul nr. 50/1990, "Dovedirea perioadelor de activitate desfasurate in locurile de munca si activitatile ce se incadreaza in grupele I si II de munca in vederea pensionarii se face pe baza inregistrarii acestora in carnetul de munca conform metodologiei de completare a acestuia stabilite de Ministerul Muncii si Ocrotirilor Sociale. (...)"
32. Potrivit dispozitiilor art. 158 alin. (31) din Legea nr. 263/2010, dovada vechimii in munca in grupele I si/sau a II-a de munca, realizata anterior datei de 1 aprilie 2001, se face cu carnetul de munca intocmit cu respectarea prevederilor Decretului nr. 92/1976. Prin urmare, dovada vechimii in munca in grupele de munca se face cu carnetul de munca, in conditiile in care acesta a fost intocmit cu respectarea prevederilor Decretului nr. 92/1976 si ale metodologiei de completare a acestuia, stabilita de Ministerul Muncii si Ocrotirilor Sociale.
33. In acest sens sunt relevante dispozitiile cuprinse in art. 11 si 13 din Decretul nr. 92/1976 si pct. I 4 lit. d) din Metodologia de intocmire, completare, pastrare si evidenta a carnetului de munca, aprobata prin Ordinul ministrului muncii nr. 136/1976 (Metodologia aprobata prin Ordinul nr. 136/1976), care reglementau continutul mentiunilor si inscrisurile originale pe baza carora se efectuau aceste mentiuni.
34. Prin Legea nr. 172/2016 pentru completarea art. 158 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice (Legea nr. 172/2016) s-a instituit in sarcina caselor de pensii obligatia legala ca, in solutionarea cererilor de valorificare a perioadelor de vechime in munca realizate in grupele I si/sau a II-a de munca, sa verifice daca inregistrarea acestor perioade in carnetul de munca este efectuata corect si complet, respectiv daca mentiunile au la baza documente verificabile intocmite anterior datei de 1 aprilie 2001 si daca exista incalcari ale legislatiei privind incadrarea in grupe superioare de munca la nivelul angajatorului respectiv. Legiuitorul a avut in vedere rolul de institutie publica de interes national, care administreaza sistemul public de pensii, al Casei Nationale de Pensii Publice, aceasta avand obligatia administrarii eficiente a patrimoniului sistemului public de pensii si asigurarea integritatii lui, potrivit dispozitiilor art. 138 si 139 din Legea nr. 263/2010.
35. In situatia in care mentiunile din carnetul de munca sunt incorecte sau incomplete, pentru aceeasi identitate de ratiune a textului legal, dispozitiile art. 158 alin. (6) si (7) din Legea nr. 263/2010 se aplica si in situatia in care dovada vechimii in munca in grupele de munca se realizeaza in conditiile art. 158 alin. (31) din aceeasi lege, cu carnetul de munca.
36. Desi legea nu defineste caracterul incorect sau incomplet al mentiunilor din carnetul de munca, avand in vedere scopul urmarit de legiuitor prin reglementarile cuprinse in intreg continutul art. 158 din Legea nr. 263/2010, se poate concluziona ca acesta vizeaza si legalitatea incadrarii activitatii in grupele I si/sau a II-a de munca.
37. O interpretare contrara, a mai subliniat instanta de trimitere, ar conduce la situatia in care mentiunile din adeverintele intocmite pe baza documentelor verificabile vor fi supuse verificarii legalitatii privind incadrarea in grupe superioare de munca, in timp ce mentiunile din carnetele de munca, efectuate tot potrivit documentelor verificabile, vor scapa controlului de legalitate a acestora.
VII. Jurisprudenta instantelor nationale in materie
38. La solicitarea Inaltei Curti de Casatie si Justitie, instantele nationale au comunicat hotarari judecatoresti, din care a rezultat existenta unor orientari jurisprudentiale diferite in interpretarea problemei de drept a carei dezlegare se solicita, precum si opinii teoretice ale judecatorilor, in acelasi sens.
39. Astfel, cu privire la aplicabilitatea dispozitiilor art. 158 alin. (6) si (7) din Legea nr. 263/2010 in situatia in care dovada vechimii in munca in grupele de munca se realizeaza in conditiile art. 158 alin. (31) din aceeasi lege, cu carnetul de munca, s-au identificat doua orientari.
40. Intr-o prima opinie, majoritara, s-a apreciat ca prevederile art. 158 alin. (6) si (7) din Legea nr. 263/2010 nu se aplica in situatia in care dovada vechimii in grupele superioare de munca se realizeaza in conditiile art. 158 alin. (31) din aceeasi lege, procedura verificarii instituita de dispozitiile art. 158 alin. (6) si (7) din aceeasi lege fiind circumscrisa ipotezei dovedirii vechimii in grupe de munca cu adeverinte.
41. Intr-o a doua opinie s-a considerat ca dispozitiile art. 158 alin. (6) si (7) din Legea nr. 263/2010 sunt aplicabile si in situatia in care dovada vechimii in munca in grupele de munca se realizeaza cu carnetul de munca, in conditiile art. 158 alin. (31) din aceeasi lege.
42. In ceea ce priveste intrebarea daca verificarea caracterului incorect sau incomplet al inregistrarii in carnetul de munca, in sensul art. 158 alin. (31) din Legea nr. 263/2010, presupune si verificarea legalitatii incadrarii activitatii in grupele I si/sau a II-a de munca, in sensul art. 158 alin. (6) si (7) din aceeasi lege, s-au identificat, de asemenea, doua orientari.
43. Intr-o prima opinie, majoritara, s-a apreciat ca verificarea caracterului incomplet sau incorect al inregistrarii in carnetul de munca, in sensul art. 158 alin. (31) din Legea nr. 263/2010, nu presupune verificarea legalitatii incadrarii in grupele de munca, in sensul art. 158 alin. (6) si (7) din aceeasi lege, iar in conditiile in care mentiunile carnetului de munca nu sunt suficiente pentru dovedirea vechimii in grupe de munca, fiind incorecte sau incomplete, devin aplicabile prevederile art. 158 alin. (32) din Legea nr. 263/2010.
44. Intr-o a doua opinie s-a considerat ca verificarea caracterului incorect/incomplet al inregistrarii in carnetul de munca, in sensul art. 158 alin. (31) din Legea nr. 263/2010, presupune si verificarea legalitatii incadrarii in grupele de munca, in sensul art. 158 alin. (6) si (7) din aceeasi lege.
45. Au fost comunicate hotarari judecatoresti si opinii teoretice de Curtea de Apel Bacau, Curtea de Apel Brasov, Curtea de Apel Bucuresti, Tribunalul Bucuresti, Tribunalul Calarasi, Tribunalul Ialomita, Tribunalul Ilfov, Tribunalul Giurgiu, Tribunalul Teleorman, Curtea de Apel Cluj, Tribunalul Salaj, Tribunalul Cluj, Curtea de Apel Constanta, Tribunalul Tulcea, Curtea de Apel Craiova, Tribunalul Dolj, Tribunalul Gorj, Curtea de Apel Galati, Tribunalul Braila, Curtea de Apel Iasi, Tribunalul Iasi, Tribunalul Vaslui, Curtea de Apel Ploiesti, Tribunalul Prahova, Curtea de Apel Timisoara, Tribunalul Caras-Severin.
46. Curtea de Apel Alba Iulia, Curtea de Apel Oradea, Curtea de Apel Pitesti, Curtea de Apel Suceava si Curtea de Apel Targu Mures au comunicat ca nu a fost identificata practica judiciara referitoare la problema de drept supusa dezlegarii si nu au exprimat opinii teoretice.
47. Ministerul Public - Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie a comunicat ca la nivelul Sectiei judiciare - Serviciul judiciar civil nu se verifica, in prezent, practica judiciara in vederea promovarii unui eventual recurs in interesul legii in problema de drept ce formeaza obiectul sesizarii.
VIII. Jurisprudenta Curtii Constitutionale
48. Curtea Constitutionala nu s-a pronuntat asupra constitutionalitatii dispozitiilor art. 158 alin. (31), (6) si (7) din Legea nr. 263/2010. La data pronuntarii prezentei decizii, pe rolul instantei de contencios constitutional se aflau doua dosare in faza de raport, avand ca obiect exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 158 alin. (6) si (7) din Legea nr. 263/2010.
IX. Raportul asupra chestiunii de drept
49. Prin raportul intocmit, judecatorii-raportori au apreciat ca in cauza de fata nu sunt indeplinite cumulativ conditiile de admisibilitate a sesizarii privind pronuntarea unei hotarari prealabile prevazute de art. 519 din Codul de procedura civila, in sensul ca nu este intrunita cerinta privind existenta unei chestiuni de drept reale si veritabile si nici cea a noutatii problemei de drept.
X. Inalta Curte de Casatie si Justitie
50. Examinand sesizarea in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile, raportul intocmit de judecatorii-raportori si chestiunea de drept ce se solicita a fi dezlegata, constata urmatoarele:
51. In ceea ce priveste admisibilitatea sesizarii Inaltei Curti de Casatie si Justitie in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile, dispozitiile art. 520 alin. (1) din Codul de procedura civila prevad urmatoarele: "(1) Sesizarea Inaltei Curti de Casatie si Justitie se face de catre completul de judecata dupa dezbateri contradictorii, daca sunt indeplinite conditiile prevazute la art. 519, prin incheiere care nu este supusa niciunei cai de atac. Daca prin incheiere se dispune sesizarea, aceasta va cuprinde motivele care sustin admisibilitatea sesizarii potrivit dispozitiilor art. 519, punctul de vedere al completului de judecata si al partilor."
52. Potrivit dispozitiilor art. 519 din Codul de procedura civila, "Daca, in cursul judecatii, un complet de judecata al Inaltei Curti de Casatie si Justitie, al curtii de apel sau al tribunalului, investit cu solutionarea cauzei in ultima instanta, constatand ca o chestiune de drept, de a carei lamurire depinde solutionarea pe fond a cauzei respective, este noua si asupra acesteia Inalta Curte de Casatie si Justitie nu a statuat si nici nu face obiectul unui recurs in interesul legii in curs de solutionare, va putea solicita Inaltei Curti de Casatie si Justitie sa pronunte o hotarare prin care sa se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizata."
53. Art. 519 din Codul de procedura civila instituie urmatoarele conditii de admisibilitate pentru declansarea acestei proceduri, conditii care se impun a fi intrunite in mod cumulativ:
- existenta unei cauze aflate in curs de judecata;
- cauza sa fie solutionata in ultima instanta;
- cauza care face obiectul judecatii sa se afle in competenta legala a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, a curtii de apel sau a tribunalului investit sa solutioneze cauza;
- ivirea unei chestiuni de drept de a carei lamurire depinde solutionarea pe fond a cauzei in curs de judecata;
- chestiunea de drept identificata sa prezinte caracter de noutate;
- Inalta Curte de Casatie si Justitie sa nu fi statuat asupra chestiunii de drept si aceasta sa nu faca obiectul unui recurs in interesul legii in curs de solutionare.
54. Primele trei conditii sunt indeplinite, intrucat Inalta Curte de Casatie si Justitie a fost sesizata de un complet de judecata al Curtii de Apel Craiova - Sectia litigii de munca si asigurari sociale, legal investita in ultima instanta cu solutionarea unui apel formulat impotriva unei sentinte civile pronuntate de Tribunalul Gorj - Sectia conflicte de munca si asigurari sociale intr-un litigiu de asigurari sociale.
55. Hotararea pronuntata in prima instanta de Tribunalul Gorj - Sectia conflicte de munca si asigurari sociale este supusa apelului, potrivit dispozitiilor art. 155 alin. (1) din Legea nr. 263/2010. Hotararea pronuntata in apel de Curtea de Apel Craiova - Sectia litigii de munca si asigurari sociale va fi definitiva, potrivit art. 155 alin. (2) din Legea nr. 263/2010 si art. 634 alin. (1) pct. 4) din Codul de procedura civila.
56. De asemenea, este indeplinita si conditia de admisibilitate privind inexistenta unui recurs in interesul legii in curs de solutionare avand ca obiect problema de drept care formeaza obiectul prezentei sesizari, iar Inalta Curte de Casatie si Justitie nu a statuat asupra acestei probleme prin pronuntarea unei decizii in recurs in interesul legii sau a unei hotarari prealabile pentru dezlegarea unei chestiuni de drept.
57. In ceea ce priveste conditia de admisibilitate a existentei unei chestiuni de drept de a carei lamurire depinde solutionarea pe fond a cauzei in curs de judecata trebuie avut in vedere faptul ca sesizarea instantei supreme cu dezlegarea unei chestiuni de drept se circumscrie unui incident procedural ivit in cursul unui proces aflat in desfasurare si presupune o chestiune de drept esentiala, de care depinde solutionarea pe fond a cauzei in curs de judecata.
58. Obiectul sesizarii vizeaza o problema de drept substantial, interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 158 alin. (31) si art. 158 alin. (6) si (7) din Legea nr. 263/2010, instanta de trimitere, investita cu solutionarea caii de atac a apelului, apreciind ca solutionarea litigiului, in raport cu motivele invocate de catre ambele parti, atat prin deciziile contestate, cat si prin cererile formulate la prima instanta, precum si prin argumentele expuse in cererea de apel, depinde de rezolvarea problemei de drept in discutie.
59. Admisibilitatea procedurii hotararii prealabile, indiferent daca priveste o norma de drept material sau o norma de drept procedural, este conditionata de imprejurarea ca interpretarea pe care o va da instanta suprema sa produca consecinte juridice de natura sa determine solutionarea pe fond a cauzei. Raportat la situatia in cauza, este necesar ca de lamurirea modului de interpretare a dispozitiilor legale mentionate sa depinda solutionarea pe fond a apelului aflat pe rolul instantei de trimitere.
60. Reclamantul a solicitat, prin cererea de chemare in judecata admisa prin sentinta recurata ce formeaza obiectul apelului in care s-a dispus sesizarea Inaltei Curti de Casatie si Justitie, obligarea paratei sa valorifice in grupa I de munca, in procent de 100%, perioadele 19 septembrie 1978-18 octombrie 1978 si 28 martie 1980-1 aprilie 2001, in conformitate cu inscrierile din carnetul de munca.
61. In raport cu considerentele sentintei apelate [prin care sa retinut ca sunt aplicabile dispozitiile art. 158 alin. (31) din Legea nr. 263/2010, reclamantul avand inregistrate in carnetul de munca perioadele lucrate in grupa I de munca], motivele de apel [prin care s-a invocat faptul ca, prin meseria avuta, reclamantul nu executa activitatile prevazute de pct. 30 din anexa nr. 1 din Ordinul nr. 50/1990, activitati care sunt specifice personalului care lucreaza in pirotehnie, ca nu au fost valorificate perioadele indicate in grupa I de munca, avand in vedere neconcordanta intre temeiul legal invocat pentru incadrarea in grupa I de munca si meseria avuta de reclamant, fiind necesara depunerea de documente verificabile, care sa confirme faptul ca si-a desfasurat activitatea in conditiile prevazute de pct. 30 din anexa nr. 1 din Ordinul nr. 50/1990, fata de prevederile art. 158 alin. (5) din Legea nr. 263/2010 si faptul ca adeverintele care atesta activitatea lucrata in grupa I sau a II-a de munca pot fi cenzurate de casa de pensii, intrucat indeplinirea conditiilor legale pentru acordarea pensiei implica si verificarea legalitatii inscrisurilor doveditoare depuse la dosarul de pensie] si apararile intimatului-reclamant (care a sustinut ca nu se impune prezentarea altor documente justificative, deoarece incadrarea sa in grupa superioara de munca este consemnata in carnetul de munca, iar dispozitiile legale in materie fac referire la necesitatea prezentarii, la cererea casei de pensii, a acestor documente doar in situatia in care incadrarea in grupa superioara de munca nu este consemnata in carnetul de munca si exista suspiciuni privind legalitatea incadrarii in grupele superioare de munca atestate prin adeverintele eliberate in acest sens de angajatori sau detinatorii legali de arhive), solutionarea apelului depinde si de rezolvarea problemei de drept sesizate de instanta de trimitere, privind modul de interpretare si aplicare a dispozitiilor art. 158 alin. (31) si art. 158 alin. (6) si (7) din Legea nr. 263/2010.
62. Faptul ca de problema de drept depinde solutionarea cauzei nu este suficient insa pentru a se constata admisibilitatea sesizarii. Desi dispozitiile art. 519 din Codul de procedura civila nu definesc notiunea de "chestiune de drept", in jurisprudenta constanta a Inaltei Curti de Casatie si Justitie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept s-a stabilit ca analiza aspectelor generale de admisibilitate trebuie sa aiba in vedere faptul ca procedura hotararii prealabile are menirea de a elimina riscul aparitiei unei practici neunitare, printr-o rezolvare de principiu a unei probleme de drept reale, esentiale si controversate, care se impune cu evidenta a fi lamurita si care prezinta o dificultate suficient de mare, in masura sa reclame interventia instantei supreme in scopul rezolvarii de principiu si al inlaturarii oricarei incertitudini care ar putea plana asupra securitatii raporturilor juridice deduse judecatii (spre exemplu, Decizia nr. 4 din 14 aprilie 2014, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 437 din 16 iunie 2014).
63. Conditia dificultatii chestiunii de drept nu este prevazuta in mod explicit de dispozitiile art. 519-520 din Codul de procedura civila, insa rezulta din interpretarea coroborata a acestora. Dificultatea chestiunii de drept implica posibilitatea reala de a interpreta diferit sau contradictoriu norme de drept indoielnice, lacunare sau neclare, iar stabilirea dificultatii, drept conditie a admisibilitatii, este absolut necesara pentru a se verifica daca instantei supreme i se solicita o dezlegare de principiu a unei veritabile probleme de drept, astfel cum impun dispozitiile art. 519 din Codul de procedura civila, sau este chemata, in fapt, sa solutioneze o simpla problema de interpretare a unor dispozitii legale sau chiar litigiul in cauza.
64. Concret, problema de drept ce constituie obiectul prezentei sesizari priveste interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 158 alin. (31) si art. 158 alin. (6) si (7) din Legea nr. 263/2010, si anume:
- daca verificarea caracterului incorect sau incomplet al inregistrarii in carnetul de munca, in sensul dispozitiilor art. 158 alin. (31) din aceeasi lege, care prevad ca dovada vechimii in munca in grupa I si/sau a II-a de munca realizata anterior datei de 1 aprilie 2001 se face cu carnetul de munca intocmit cu respectarea prevederilor Decretului nr. 92/1976, presupune si verificarea legalitatii incadrarii activitatii in grupele I si/sau a II-a de munca, in sensul dispozitiilor art. 158 alin. (6) si (7) din Legea nr. 263/2010, care prevad ca in situatia in care exista suspiciuni cu privire la legalitatea incadrarii activitatii in grupele I si/sau a IIa de munca, angajatorii sau orice alti detinatori legali de arhive sunt obligati sa puna la dispozitia Casei Nationale de Pensii Publice si/sau a caselor teritoriale de pensii, dupa caz, la solicitarea acestora, documentele intocmite anterior datei de 1 aprilie 2001 pe baza carora s-au eliberat adeverintele care atesta incadrarea persoanelor in fostele grupe I si/sau a II-a de munca, in vederea verificarii respectarii legislatiei in domeniu, iar in situatia in care, ca urmare a verificarilor prevazute la alin. (6), se constata incalcari ale legislatiei privind incadrarea in grupe superioare de munca sau nu sunt prezentate documentele care au stat la baza eliberarii adeverintelor, perioadele respective sunt valorificate ca vechime in munca/stagiu de cotizare in conditii normale de munca;
- daca dispozitiile art. 158 alin. (6) si (7) din Legea nr. 263/2010 se aplica si in situatia in care dovada vechimii in munca in grupele de munca se realizeaza cu carnetul de munca, in conditiile art. 158 alin. (31) din aceeasi lege.
65. Instanta de trimitere nu a prezentat motivele pentru care a apreciat dificultatea problemei de drept in discutie. Prin incheierea de sesizare a aratat succint motivele pentru care a apreciat admisibila sesizarea, si anume faptul ca solutionarea litigiului depinde de rezolvarea problemei de drept, care este noua, Inalta Curte de Casatie si Justitie nu a statuat si nu face obiectul unui recurs in interesul legii in curs de solutionare, instantele pronuntandu-se diferit cu privire la aceasta.
66. A prezentat doua opinii asupra problemei de drept, preluate din doua hotarari judecatoresti definitive pronuntate de Curtea de Apel Craiova, pe de o parte, opinia potrivit careia existenta mentiunilor in carnetul de munca inlatura obligatia caselor de pensii de a efectua verificarile prevazute de dispozitiile art. 158 alin. (6) si (7) din Legea nr. 263/2010, care sunt aplicabile doar in situatia in care dovada se face cu adeverinte, iar, pe de alta parte, opinia potrivit careia aceasta obligatie revine caselor de pensii ca o consecinta a verificarii caracterului incorect sau incomplet al inregistrarii in carnetul de munca, in sensul art. 158 alin. (31) din aceeasi lege, si a expus motivat punctul sau de vedere asupra problemei de drept, in sensul ca dispozitiile art. 158 alin. (6) si (7) din Legea nr. 263/2010 se aplica si in situatia in care dovada vechimii in munca in grupele de munca se realizeaza in conditiile art. 158 alin. (31) din aceeasi lege, respectiv cu carnetul de munca, in conditiile in care caracterul incorect sau incomplet al inregistrarii in carnetul de munca prevazut de acest text presupune chiar verificarea legalitatii incadrarii activitatii in grupele I si/sau a II-a de munca, in sensul art. 158 alin. (6) si (7) din Legea nr. 263/2010.
67. Dificultatea problemei de drept nu rezulta nici din motivarea punctului de vedere. Instanta de trimitere a constatat obligatia legala a caselor de pensii sa verifice daca inregistrarea in carnetul de munca a perioadelor de vechime in munca realizate in grupele I si/sau a II-a de munca este efectuata corect si complet, respectiv daca mentiunile au la baza documente verificabile intocmite anterior datei de 1 aprilie 2001 si daca exista incalcari ale legislatiei privind incadrarea in grupe superioare de munca la nivelul angajatorului si a apreciat, pentru situatia in care mentiunile din carnetul de munca sunt incorecte sau incomplete, pentru aceeasi identitate de ratiune a textului legal, ca dispozitiile art. 158 alin. (6) si (7) din Legea nr. 263/2010 se aplica si in situatia in care dovada vechimii in munca in grupele de munca se realizeaza in conditiile art. (31) din aceeasi lege, cu carnetul de munca.
68. A aratat ca, desi legea nu defineste caracterul incorect sau incomplet al mentiunilor din carnetul de munca, se poate concluziona, avand in vedere scopul urmarit de catre legiuitor prin reglementarile cuprinse in intreg continutul art. 158 din aceeasi lege, ca acesta vizeaza si legalitatea incadrarii activitatii in grupele I si/sau a II-a de munca, iar o interpretare contrara ar conduce la situatia in care mentiunile din adeverintele intocmite pe baza documentelor verificabile vor fi supuse verificarii legalitatii privind incadrarea in grupe superioare de munca, in timp ce mentiunile din carnetele de munca, efectuate tot potrivit documentelor verificabile, vor scapa controlului de legalitate a acestora.
69. Indicarea problemei de drept, simpla sustinere ca sunt indeplinite toate conditiile de admisibilitate pentru sesizarea Inaltei Curti de Casatie si Justitie si exprimarea unui punct de vedere care, desi motivat, nu indica in concret nicio dificultate care sa justifice sesizarea instantei supreme sau caracterul neclar al normelor de drept nu sunt suficiente, fiind necesara prezentarea argumentelor pentru care exista o dificultate reala de interpretare, care justifica o dezlegare de principiu de catre instanta suprema, intrucat art. 519 din Codul de procedura civila se refera la interpretarea propriu-zisa a continutului unor dispozitii legale in sensul dezlegarii de principiu a unei chestiuni de drept reale, esentiale si controversate, care prezinta o dificultate suficient de mare, rezultata din dispozitii indoielnice, lacunare, de o complexitate deosebita.
70. Nu rezulta din dispozitiile legale o dificultate reala de interpretare, de natura sa impuna o dezlegare de principiu. Intrebarile formulate vizeaza, in primul rand, determinarea normelor aplicabile, si anume aplicabilitatea dispozitiilor art. 158 alin. (6) si (7) din Legea nr. 263/2010 in situatia reglementata de dispozitiile art. 158 alin. (31) din aceeasi lege.
71. Problema de drept supusa dezlegarii necesita interpretarea corelata a normelor in cauza, care au fost introduse in Legea nr. 263/2010 prin Legea nr. 172/2016, si se impune a fi realizata in raport cu celelalte dispozitii ale art. 158, pe care l-au modificat, in ansamblul actului normativ din care fac parte, prin coroborare cu actele normative referitoare la carnetul de munca si vechimea in munca in grupele I si/sau a II-a de munca realizata anterior datei de 1 aprilie 2001.
72. Dispozitiile art. 158 in forma in vigoare anterior Legii nr. 172/2016, alin. (1)-(3) si alin. (4) si (5), se refera la faptul ca perioadele de vechime in munca realizate in grupa I de munca si grupa a II-a de munca pana la data de 1 aprilie 2001, care constituie stagii de cotizare in conditii deosebite, respectiv conditii speciale, in vederea reducerii varstelor standard de pensionare [alin. (1)-(3)], se valorifica in vederea reducerii varstelor standard de pensionare, precum si la faptul ca adeverintele care atesta incadrarea persoanelor in fostele grupe I si/sau a II-a de munca sunt valorificate numai in situatia in care au fost emise conform legii, pe baza documentelor verificabile intocmite anterior datei de 1 aprilie 2001 [alin. (4)], documentele verificabile fiind indicate de art. 158 alin. (5) (actul administrativ de nominalizare a persoanelor incadrate in grupe superioare de munca sau, in lipsa acestuia, actul administrativ privind incadrarea locurilor de munca/activitatilor/categoriilor profesionale in grupe superioare de munca, contractul individual de munca, contractul colectiv de munca, deciziile interne, actul administrativ de modificare a locului de munca sau a sarcinilor de serviciu, extrasul din statele de plata din care sa rezulte sectia/atelierul/locul de munca, alte documente justificative).
73. Alineatul (31) al art. 158, introdus prin Legea nr. 172/2016, prevede faptul ca dovada vechimii in munca in grupa I si/sau a II-a de munca realizata anterior datei de 1 aprilie 2001 se face cu carnetul de munca intocmit cu respectarea prevederilor Decretului nr. 92/1976 privind carnetul de munca.
74. In aplicarea concreta, aceste dispozitii se coroboreaza cu dispozitiile Decretului nr. 92/1976, care reglementeaza regimul juridic al carnetului de munca, definindu-l ca "actul oficial prin care se dovedeste vechimea in munca, vechimea neintrerupta in munca, vechimea neintrerupta in aceeasi unitate, vechimea in functie, meserie sau specialitate, timpul lucrat in locuri de munca cu conditii deosebite, retributia tarifara de incadrare si alte drepturi ce se includ in aceasta" [art. 1 alin. (1)]. Dispozitiile art. 11 prevad, in acest sens, faptul ca "(1) Datele privind activitatea depusa pe baza unui contract de munca se inscriu in carnetul de munca, asa cum acestea rezulta din contract sau din actele originale eliberate de unitati pe baza scriptelor pe care le detin. (2) Actele pe baza carora se fac inscrieri in carnet, privind activitatea desfasurata, vor cuprinde: denumirea unitatii si perioada in care s-a lucrat, cu indicarea datei de incepere si de incetare a raportului de munca, precum si precizarea modului de incadrare - pe durata nedeterminata sau determinata, prin transfer in interesul serviciului sau la cerere -, in toate cazurile cu mentionarea temeiurilor legale pe baza carora a avut loc incadrarea, modificarea sau incetarea contractului de munca; de asemenea, in acte se vor mentiona si functia, meseria sau specialitatea exercitata, retributia tarifara de incadrare, precum si alte drepturi ce se includ in aceasta si, dupa caz, locurile de munca cu conditii deosebite care dau dreptul la incadrarea in grupele 1 si 2 de munca la pensie. (3) Actele vor purta numar, data eliberarii, stampila unitatii, precum si semnatura celui care angajeaza unitatea sau a persoanei delegate in acest sens de conducerea unitatii. (...)"
75. De asemenea, trebuie avute in vedere normele cuprinse in Metodologia aprobata prin Ordinul nr. 136/1976, care prevad ca "Evidentierea perioadelor ce se incadreaza in grupele I si II pentru pensie se face cu precizarea locului de munca, a grupei de munca si a punctului din tabelul anexa la ordinul ministrului muncii si ministrului sanatatii la care figureaza acest loc si cu precizarea timpului cat cel in cauza se afla in aceasta unitate, in raport cu programul de munca. Cand se produc schimbari ale locului de munca, in cadrul aceleiasi grupe sau de la o grupa de munca la alta, se fac inscrieri corespunzatoare situatiei nou-create."
76. Pentru situatia in care perioadele de vechime in munca realizate in grupele I si/sau a II-a de munca nu sunt inregistrate in carnetul de munca, precum si pentru situatia in care inregistrarea acestor perioade este efectuata incorect ori incomplet, alineatul (32), introdus prin Legea nr. 172/2016, prevede ca dovada se face cu adeverintele eliberate de catre angajatori sau detinatorii legali de arhive.
77. In timp ce, pentru carnetul de munca, conditia prevazuta de lege este de a fi intocmit cu respectarea prevederilor Decretului nr. 92/1976, pentru adeverinte conditia este de a fi emise conform legii, pe baza documentelor verificabile intocmite anterior datei de 1 aprilie 2001 [alin. (4) ], documentele verificabile fiind definite de alin. (5) al art. 158, anterior mentionate.
78. Alineatele (6) si (7), introduse, de asemenea, prin Legea nr. 172/2016, prevad, in situatia in care exista suspiciuni cu privire la legalitatea incadrarii activitatii in grupele I si/sau a II-a de munca, faptul ca angajatorii sau orice alti detinatori legali de arhive sunt obligati sa puna la dispozitia Casei Nationale de Pensii Publice si/sau a caselor teritoriale de pensii, dupa caz, la solicitarea acestora, documentele intocmite anterior datei de 1 aprilie 2001 pe baza carora s-au eliberat adeverintele care atesta incadrarea persoanelor in fostele grupe I si/sau a II-a de munca, in vederea verificarii respectarii legislatiei in domeniu [alin. (6)], iar in situatia in care, ca urmare a verificarilor prevazute la alineatul (6), se constata incalcari ale legislatiei privind incadrarea in grupe superioare de munca sau nu sunt prezentate documentele care au stat la baza eliberarii adeverintelor, perioadele respective sunt valorificate ca vechime in munca/stagiu de cotizare in conditii normale de munca [alin. (7)].
79. Cele doua alineate vizeaza, in situatia in care exista suspiciuni cu privire la legalitatea incadrarii activitatii in grupele I si/sau a II-a de munca, atestata prin adeverinte, in vederea verificarii respectarii legislatiei in domeniu, obligatia ca angajatorii sau orice alti detinatori legali de arhive sa puna la dispozitia Casei Nationale de Pensii Publice si/sau a caselor teritoriale de pensii, dupa caz, la solicitarea acestora, documentele intocmite anterior datei de 1 aprilie 2001 pe baza carora s-au eliberat adeverintele prevazute la alin. (4) care atesta incadrarea persoanelor in fostele grupe I si/sau a II-a de munca.
80. In ceea ce priveste incadrarea activitatilor in grupele I si/sau a II-a de munca, in aplicarea acestor dispozitii se au in vedere ordinele Ministerului Muncii si Ocrotirilor Sociale, Ministerului Sanatatii si Comisiei Nationale pentru Protectia Muncii, si anume Ordinul nr. 50/1990, respectiv Ordinul nr. 125/1990, emise in conformitate cu prevederile art. 2 din Decretul-lege nr. 68/1990. Potrivit pct. 15 din Ordinul nr. 50/1990, "Dovedirea perioadelor de activitate desfasurate in locurile de munca si activitatile ce se incadreaza in grupele I si II de munca in vederea pensionarii se face pe baza inregistrarii acestora in carnetul de munca conform metodologiei de completare a acestuia stabilite de Ministerul Muncii si Ocrotirilor Sociale. Totodata, tinand seama de prevederile art. 2 si 3 din Decretul-lege nr. 68/1990, unitatile au obligatia sa analizeze si sa precizeze, in termen de 30 de zile de la data aprobarii prezentului ordin, pe baza documentelor existente in unitate, situatia incadrarii personalului in grupele I si II de munca incepand cu 18.03.1969 si pana in prezent."
81. De asemenea, in ceea ce priveste adeverintele, se au in vedere dispozitiile Ordinului ministrului muncii, familiei si egalitatii de sanse nr. 590/2008 pentru aprobarea Procedurii privind modul de intocmire si eliberare a adeverintelor prin care se atesta activitatea desfasurata in locuri de munca incadrate in grupele I si/sau a II-a de munca, potrivit legislatiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, necesare stabilirii si/sau modificarii drepturilor de pensie in conformitate cu prevederile Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si ale Normelor de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 257/2011.
82. Rationamentul judiciar expus de instanta de trimitere are in vedere o interpretare extensiva a dispozitiilor art. 158 alin. (6) si (7) din Legea nr. 263/2010, in sensul aplicarii acestora, pentru aceeasi identitate de ratiune a textului legal, si pentru situatia in care dovada vechimii in munca in grupele de munca se realizeaza in conditiile art. 158 alin. (31) din aceeasi lege, cu carnetul de munca, desi, in ceea ce priveste carnetul de munca, legiuitorul a prevazut atat conditia de a fi intocmit cu respectarea prevederilor Decretului nr. 92/1976, prin alin. (31), cat si faptul ca se verifica daca perioadele de vechime in munca realizate in grupele I si/sau a II-a de munca sunt inregistrate, daca inregistrarea acestor perioade este efectuata incorect ori incomplet. In caz contrar, in cele trei situatii, a prevazut, prin art. 158 alin. (32) din lege, ca dovada se poate face cu adeverinte eliberate de catre angajatori sau detinatorii legali de arhive, pe baza documentelor verificabile intocmite anterior datei de 1 aprilie 2001, dispozitii care nu au fost analizate de instanta de trimitere.
83. Revine instantei de judecata investite cu solutionarea cauzei sa aprecieze, avand in vedere actele normative care reglementeaza carnetul de munca, coroborate cu cele referitoare la atestarea vechimii in munca in grupele I si/sau a II-a de munca realizata anterior datei de 1 aprilie 2001, daca motivele invocate de casele de pensii reprezinta o situatie de inregistrare incorecta sau incompleta a perioadelor de vechime in munca realizate in grupele I si/sau a II-a de munca. In raport cu situatia de fapt dedusa judecatii rezultata din probatoriul administrat, circumscrisa dispozitiilor art. 158 alin. (31) sau (32) din Legea nr. 263/2010, cu interpretarea si aplicarea concreta a celor aplicabile, instanta de judecata va determina si incidenta dispozitiilor art. 158 alin. (4)-(7) din lege.
84. Considerentele expuse de instanta de trimitere conduc la concluzia ca sesizarea a fost determinata nu de dificultatea problemei de drept, ci de imprejurarea existentei a doua opinii rezultate din doua hotarari judecatoresti pronuntate de Curtea de Apel Craiova, cu scopul de a confirma una din cele doua opinii, si nu de a dezlega de principiu o chestiune de drept care prezinta dificultate. Simpla existenta a unei divergente de interpretare, in lipsa dificultatii problemei de drept, nu justifica admisibilitatea sesizarii pentru pronuntarea unei hotarari prealabile.
85. Interpretarea in vederea aplicarii in cauza, folosind metodele de interpretare a normelor juridice, revine instantei de judecata investite, si nu completului sesizat in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept.
86. In ceea ce priveste conditia noutatii chestiunii de drept a carei dezlegare se solicita, nu este justificata de instanta de trimitere, fiind mentionat exclusiv faptul ca Inalta Curte de Casatie si Justitie nu a statuat si nici nu face obiectul unui recurs in interesul legii in curs de solutionare, insa cerinta noutatii, asa cum rezulta din dispozitiile art. 519 din Codul de procedura civila, este distincta de cea care impune ca Inalta Curte de Casatie si Justitie sa nu fi statuat asupra respectivei chestiuni si ca aceasta sa nu faca obiectul unui recurs in interesul legii.
87. Cerinta noutatii este indeplinita atunci cand problema de drept isi are izvorul in reglementari recent intrate in vigoare, iar instantele nu i-au dat, inca, o anumita interpretare si aplicare la nivel jurisprudential, dar poate fi indeplinita si de chestiuni noi de drept generate de un act normativ mai vechi, in situatia in care aplicarea unei norme vechi a devenit de actualitate si nu exista jurisprudenta cu privire la interpretarea acesteia sau daca se impune clarificarea unei asemenea norme intr-un nou context legislativ din care rezulta dificultati de interpretare.
88. Caracterul de noutate se pierde pe masura ce chestiunea de drept a primit o dezlegare din partea instantelor, pe cale de consecinta prezinta importanta, sub acest aspect, existenta unei practici judiciare in materie, iar in situatia existentei unei practici neunitare nu mai poate fi sesizata instanta suprema pentru pronuntarea unei hotarari prealabile, ci se impune declansarea mecanismului recursului in interesul legii, conditia noutatii chestiunii de drept constituind unul din elementele de diferentiere intre cele doua mecanisme de unificare a practicii reglementate de Codul de procedura civila, hotararea prealabila pentru dezlegarea unor chestiuni de drept si recursul in interesul legii.
89. Jurisprudenta comunicata de curtile de apel cu privire la dispozitiile legale a caror interpretare o solicita instanta de trimitere, introduse in Legea nr. 263/2010 prin Legea nr. 172/2016, conduce la concluzia ca nu este indeplinita conditia noutatii chestiunii de drept.
90. Analiza practicii judiciare evidentiaza existenta unei jurisprudente ample si variate, determinata de interpretarea si aplicarea concreta a dispozitiilor art. 158 din Legea nr. 263/2010 situatiilor de fapt particulare din fiecare litigiu si aspectelor diferite invocate de parti in fiecare cauza supusa analizei instantelor de judecata.
91. Desi nu se poate concluziona asupra unei practici judiciare neunitare cu privire la interpretarea acestor dispozitii, o asemenea analiza fiind specifica recursului in interesul legii, hotararile judecatoresti si opiniile comunicate contureaza, majoritar, opinia in sensul ca dispozitiile art. 158 alin. (6) si (7) din Legea nr. 263/2010 nu se aplica in situatia in care dovada vechimii in munca in grupele de munca se realizeaza, in conditiile art. 158 alin. (31) din aceeasi lege, cu carnetul de munca, iar verificarea caracterului incorect sau incomplet al inregistrarii in carnetul de munca, in sensul art. 158 alin. (31) din lege, nu presupune si verificarea legalitatii incadrarii activitatii in grupele I si/sau a II-a de munca, in sensul art. 158 alin. (6) si (7) din lege.
92. In conditiile in care noutatea unei chestiuni de drept se justifica atunci cand se constata o dificultate de aplicare a unor dispozitii legale neclare, de o complexitate deosebita, care impun interventia instantei supreme prin pronuntarea unei hotarari prealabile si sunt de natura sa creeze premisele aparitiei unei jurisprudente neunitare la nivel national, existenta practicii judiciare a instantelor nationale determina lipsa caracterului de noutate a chestiunii de drept supuse analizei, care a creat deja divergenta in jurisprudenta, intrucat scopul preintampinarii practicii neunitare nu mai poate fi atins.
93. Pentru aceste motive, se apreciaza ca nu sunt indeplinite cerintele de admisibilitate privind existenta unei chestiuni de drept care sa prezinte un grad de dificultate de natura sa justifice pronuntarea unei hotarari prealabile de catre instanta suprema si noutatea acesteia, potrivit dispozitiilor art. 519 din Codul de procedura civila, urmand ca sesizarea sa fie respinsa, ca inadmisibila. Respinge, ca inadmisibila, sesizarea formulata de Curtea de Apel Craiova - Sectia litigii de munca si asigurari sociale, in Dosarul nr. 2.187/95/2020, privind pronuntarea unei hotarari prealabile pentru dezlegarea urmatoarei chestiuni de drept:
Daca dispozitiile art. 158 alin. (6) si (7) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificarile si completarile ulterioare, se aplica si in situatia in care dovada vechimii in munca in grupele de munca se realizeaza in conditiile art. 158 alin. (31) din lege, cu carnetul de munca.
Daca verificarea caracterului incorect sau incomplet al inregistrarii in carnetul de munca, in sensul art. 158 alin. (31) din lege, presupune si verificarea legalitatii incadrarii activitatii in grupele I si/sau a II-a de munca, in sensul art. 158 alin. (6) si (7) din Legea nr. 263/2010.
Obligatorie, potrivit dispozitiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedura civila.
Pronuntata in sedinta publica astazi, 19 septembrie 2022.