Efectul revizuirii deciziei de pensie care a stat la baza emiterii deciziei de incetare de drept a contractului individual de munca are drept consecinta reluarea raporturilor de munca

Decizie nr. 54 din 3 octombrie 2022 privind interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 56 alin. (1) lit. c) si art. 56 alin. (2) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, publicata in Monitorul Oficial nr. 1055 din 31 octombrie 2022

INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE
COMPLETUL PENTRU DEZLEGAREA UNOR CHESTIUNI DE DREPT
Dosar nr. 1.153/1/2022
Gabriela Elena Bogasiu    - vicepresedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie - presedintele completului
Laura-Mihaela Ivanovici    - presedintele Sectiei I civile
Rodica Dorin    - pentru presedintele delegat al Sectiei a II-a civile
Denisa Angelica Stanisor    - presedintele Sectiei de contencios administrativ si fiscal
Eugenia Puscasiu    - judecator la Sectia I civila
Simona Lala Cristescu    - judecator la Sectia I civila
Adina Georgeta Ponea    - judecator la Sectia I civila
Lavinia Curelea    - judecator la Sectia I civila
Cristina Trutescu    - judecator la Sectia I civila
George Bogdan Florescu    - judecator la Sectia a II-a civila
Diana Manole    - judecator la Sectia a II-a civila
Iulia Manuela Cirnu    - judecator la Sectia a II-a civila
Rodica Zaharia    - judecator la Sectia a II-a civila
Ileana-Izabela Dolache-Bogdan    - judecator la Sectia a II-a civila
Veronica Nastasie    - judecator la Sectia de contencios administrativ si fiscal
Luiza Maria Paun    - judecator la Sectia de contencios administrativ si fiscal
Carmen Maria Ilie    - judecator la Sectia de contencios administrativ si fiscal
Cezar Hincu    - judecator la Sectia de contencios administrativ si fiscal
Ana Roxana Tudose    - judecator la Sectia de contencios administrativ si fiscal
1. Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, investit cu solutionarea Dosarului nr. 1.153/1/2022, este legal constituit conform dispozitiilor art. 520 alin. (8) din Codul de procedura civila si art. 37 alin. (1) din Regulamentul privind organizarea si functionarea administrativa a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, republicat, cu completarile ulterioare (Regulamentul).
2. Sedinta este prezidata de doamna judecator Gabriela Elena Bogasiu, vicepresedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie.
3. La sedinta de judecata participa doamna magistrat-asistent Mihaela Lorena Repana, desemnata in conformitate cu dispozitiile art. 38 din Regulament.
4. Inalta Curte de Casatie si Justitie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept ia in examinare sesizarea formulata de Curtea de Apel Bacau - Sectia I civila, in Dosarul nr. 2.316/103/2019, in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile.
5. Magistratul-asistent prezinta referatul cauzei, aratand ca la dosar a fost depus raportul intocmit de judecatorii-raportori, care a fost comunicat partilor conform art. 520 alin. (10) din Codul de procedura civila, nefiind formulate puncte de vedere la raport.
6. Constatand ca nu sunt chestiuni prealabile, Inalta Curte de Casatie si Justitie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept ramane in pronuntare asupra sesizarii in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile.
INALTA CURTE,
deliberand asupra chestiunii de drept cu care a fost sesizata, constata urmatoarele:
I. Titularul si obiectul sesizarii
7. Curtea de Apel Bacau - Sectia I civila a dispus, prin Incheierea din 18 aprilie 2022, in Dosarul nr. 2.316/103/2019, sesizarea Inaltei Curti de Casatie si Justitie, in temeiul art. 519 din Codul de procedura civila, in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile cu privire la urmatoarea chestiune de drept:
In interpretarea prevederilor art. 56 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare (ipoteza comunicarii deciziei de pensie in cazul pensiei pentru limita de varsta cu reducerea varstei standard de pensionare), coroborat cu art. 107 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificarile si completarile ulterioare, care este efectul revizuirii deciziei de pensie care a stat la baza emiterii deciziei de incetare de drept a contractului individual de munca, respectiv daca intervine ca o consecinta reluarea raporturilor de munca.
II. Dispozitiile legale supuse interpretarii Inaltei Curti de Casatie si Justitie
8. Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare (Codul muncii):
"Art. 56
(1) Contractul individual de munca existent inceteaza de drept:
(...) c) la data indeplinirii cumulative a conditiilor de varsta standard si a stagiului minim de cotizare pentru pensionare sau, cu caracter exceptional, pentru salariata care opteaza in scris pentru continuarea executarii contractului individual de munca, in termen de 30 de zile calendaristice anterior implinirii conditiilor de varsta standard si a stagiului minim de cotizare pentru pensionare, la varsta de 65 de ani; la data comunicarii deciziei de pensie in cazul pensiei de invaliditate de gradul III, pensiei anticipate partiale, pensiei anticipate, pensiei pentru limita de varsta cu reducerea varstei standard de pensionare; la data comunicarii deciziei medicale asupra capacitatii de munca in cazul invaliditatii de gradul I sau II; (...)
(2) Pentru situatiile prevazute la alin. (1) lit. c)-j), constatarea cazului de incetare de drept a contractului individual de munca se face in termen de 5 zile lucratoare de la intervenirea acestuia, in scris, prin decizie a angajatorului, si se comunica persoanelor aflate in situatiile respective in termen de 5 zile lucratoare. (...) "
9. Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificarile si completarile ulterioare (Legea nr. 263/2010):
"Art. 107
(1) In situatia in care, ulterior stabilirii si/sau platii drepturilor de pensie, se constata diferente intre sumele stabilite si/sau platite si cele legal cuvenite, casa teritoriala de pensii opereaza, din oficiu sau la solicitarea pensionarului, modificarile ce se impun, prin decizie de revizuire. (...)"
III. Expunerea succinta a procesului in cadrul caruia s-a invocat chestiunea de drept
10. Prin Cererea inregistrata pe rolul Tribunalului Neamt la 5 decembrie 2019, cu nr. 2.316/103/2019, reclamantul a solicitat sa se constate ca nu mai subzista cazul de incetare de drept a contractului individual de munca prevazut de art. 56 alin. (1) lit. c) din Codul muncii, in conditiile in care casa teritoriala de pensii a revizuit decizia de pensie in sensul respingerii acesteia, obligarea paratei la reintegrarea pe postul detinut anterior, precum si constatarea nulitatii deciziei de incetare a contractului individual de munca. Totodata, a solicitat obligarea angajatorului la plata tuturor drepturilor salariale indexate calculate de la momentul comunicarii deciziei de revizuire si al cererii de reintegrare si pana la momentul reintegrarii efective, cu obligarea angajatorului la plata cheltuielilor de judecata.
11. Prin Sentinta nr. 245 din 18 iunie 2020, Tribunalul Neamt - Sectia I civila si de contencios administrativ a admis actiunea si a constatat nulitatea deciziei de incetare a Contractului individual de munca nr. xxx/17.05.2019. A fost obligata parata sa-l reintegreze pe reclamant pe postul detinut anterior si sa ii plateasca toate drepturile indexate calculate incepand cu data de 4 decembrie 2019 si pana la momentul reintegrarii efective.
12. In considerentele acestei sentinte, prima instanta a retinut ca, prin Decizia nr. xxxxxx/8.05.2019, emisa de casa teritoriala de pensii, s-a admis cererea reclamantului de acordare a pensiei pentru limita de varsta, stabilindu-se in favoarea acestuia o pensie in cuantum de 1.570 de lei incepand cu data de 14 martie 2019, cu reducerea varstei standard de pensionare pentru conditii speciale, deosebite si/sau alte conditii de munca (13 ani).
13. Aceasta decizie a fost comunicata angajatorului parat care, prin Decizia nr. xxx/17.05.2019, a stabilit incetarea de drept, in temeiul art. 56 alin. (1) lit. c) din Codul muncii, a contractului individual de munca incheiat cu reclamantul, incepand cu 20 mai 2019.
14. Prin Decizia nr. xxxxxx/4.11.2019, casa teritoriala de pensii a revizuit Decizia de acordare a pensiei pentru limita de varsta nr. xxxxxx/8.05.2019, in sensul respingerii cererii reclamantului de acordare a pensiei pentru limita de varsta, retinandu-se ca reducerea varstei standard de pensionare pentru conditii speciale, deosebite ori alte conditii este de 12 ani, asa incat reclamantul nu este indreptatit la acordarea pensiei solicitate.
15. La data de 4 decembrie 2019, reclamantul a comunicat paratei cererea sa de reintegrare pe postul avut anterior, avand in vedere situatia expusa mai sus si invederand ca in privinta sa nu mai subzista cazul de incetare de drept al contractului individual de munca prevazut de art. 56 alin. (1) lit. c) din Codul muncii.
16. Prima instanta a constatat ca, in realitate, nu mai exista motivul incetarii de drept a contractului de munca, nefiind intrunite conditiile de pensionare cu reducerea limitei de varsta in persoana reclamantului. Avand in vedere decizia de revizuire emisa de casa teritoriala de pensii, aceste conditii nu erau intrunite nici la 14 martie 2019, data de la care initial s-au acordat drepturile de pensie, nici la 20 mai 2019, data la care sa emis decizia angajatorului de incetare de drept a contractului individual de munca al reclamantului, si nici in prezent, emiterea deciziei initiale fiind rezultatul fie a unei simple erori materiale, fie a unei greseli de interpretare legislativa. Cu toate acestea, avand in vedere decizia initiala de acordare a pensiei pentru limita de varsta, decizia de incetare de drept a contractului individual de munca a fost legal emisa.
17. Pe de alta parte, chiar daca in cauza nu se poate vorbi despre nulitatea Deciziei nr. xxx/17.05.2019, de vreme ce conditiile de validitate necesare au fost indeplinite la momentul intocmirii sale, in realitate exista o cauza de ineficacitate, produsa ulterior din punct de vedere formal, ca efect al emiterii deciziei de revizuire, iar decizia de incetare de drept a contractului individual de munca si-a pierdut eficienta.
18. Astfel, prima instanta a considerat ca a intervenit ineficacitatea deciziei de incetare a contractului individual de munca, efect al emiterii deciziei de revizuire a pensiei pentru limita de varsta, situatia fiind similara cu cea a institutiei caducitatii din dreptul civil. In speta s-a retinut ca este vorba despre o cauza de ineficacitate a actului juridic civil analizat, ce a intervenit independent de culpa vreuneia din parti, pentru un motiv ulterior emiterii actului (decizia de revizuire a dreptului de pensie). Cu alte cuvinte, motivul pentru care a incetat de drept raportul de munca al partilor nu mai subzista odata cu emiterea deciziei de revizuire, ca atare incetarea de drept, obligatorie, in temeiul legii si dincolo de vointa partilor, a disparut odata cu intocmirea deciziei prin care cererea de pensie a fost respinsa.
19. Retinand ca raportul de munca inceteaza de drept la comunicarea deciziei de pensionare pentru limita de varsta cu reducerea varstei standard de pensionare si avand in vedere ca decizia initiala de acordare a acestui drept a fost revizuita, dreptul de pensie solicitat fiind in esenta respins, ulterior incetarii raporturilor de munca si independent de culpa partilor, motivul pentru care contractul individual de munca se impunea a fi incetat de drept a disparut incepand cu data de 4 noiembrie 2019.
20. Daca tertul care a produs aceasta situatie, respectiv casa teritoriala de pensii, ar fi intocmit actele necesare acordarii dreptului la pensie in mod judicios, cauza ce conduce la ineficacitatea deciziei de incetare de drept a contractului individual de munca nu ar fi existat, iar salariatul nu s-ar fi aflat in circumstanta lipsei oricarei surse de venit.
21. Impotriva sentintei a declarat apel parata, care a formulat critici cu privire la trimiterea la institutia caducitatii, ca fiind straina de obiectul dedus judecatii, de argumentele si apararile formulate de parti.
22. Caducitatea, cauza de ineficacitate a actului juridic, are in vedere lipsirea de efecte juridice a unui act juridic valid incheiat care inca nu a produs efecte. Or, Decizia nr. xxx/17.05.2019 a produs efecte juridice depline, a fost comunicata salariatului si a avut ca efect incetarea contractului individual de munca al acestuia.
23. Per a contrario, daca un act juridic a intrat in circuitul civil si a produs efecte juridice, nu poate fi pusa in discutie caducitatea acestuia, ci, eventual, nulitatea absoluta.
24. A mai aratat apelantul ca momentul in raport cu care se apreciaza conformitatea actului juridic cu legea este acela al incheierii actului juridic, asadar cauzele de nulitate trebuie sa fie anterioare sau cel mult concomitente incheierii/emiterii actului juridic.
25. Or, decizia prin care s-a constatat incetarea de drept a contractului individual de munca, in temeiul dispozitiilor art. 56 alin. (1) lit. c) din Codul muncii, a fost emisa de angajator in mod legal, in baza deciziei prin care reclamantului i-a fost acordata, initial, pensia pentru limita de varsta.
IV. Motivele retinute de titularul sesizarii cu privire la admisibilitatea procedurii
26. Completul de judecata al instantei de trimitere a apreciat ca sunt indeplinite conditiile de admisibilitate prevazute de art. 519 din Codul de procedura civila.
27. Astfel, Curtea de Apel Bacau - Sectia I civila a aratat ca este legal investita cu solutionarea apelului, cauza fiind in curs de judecata, urmand a fi pronuntata o hotarare definitiva, potrivit dispozitiilor art. 274 din Codul muncii.
28. Dezlegarea solicitata este necesara in vederea solutionarii apelului, nefiind prevazuta de legiuitor posibilitatea reactivarii contractului individual de munca incetat de drept in temeiul dispozitiilor art. 56 alin. (1) lit. c) din Codul muncii la data emiterii de catre casa teritoriala de pensii a unei decizii de revizuire a deciziei de pensie.
29. Chestiunea de drept are caracter de noutate intrucat nu a primit o rezolvare nici pe cale jurisprudentiala (prin intermediul unei decizii a Inaltei Curti de Casatie si Justitie in aplicarea prevederilor art. 517 sau art. 521 din Codul de procedura civila) si nici prin interventia legiuitorului roman.
V. Punctele de vedere ale partilor cu privire la dezlegarea chestiunii de drept
30. Intimatul-reclamant a aratat ca anularea/revocarea deciziei de pensie lasa practic lipsita de obiect decizia emisa de angajator in baza dispozitiilor art. 56 alin. (1) lit. c) teza a doua din Codul muncii, fundamentul legal al emiterii acesteia disparand independent de vointa pensionarului si a fostului angajator.
31. In situatia in care angajatorul refuza reintegrarea, prevalandu-se totodata de decizia emisa de incetare de drept a contractului individual de munca, se pune problema daca se mai impune contestarea sau nu a acesteia.
32. Intr-o prima ipoteza, in cazul in care decizia de pensie care a justificat incetarea de drept a contractului individual de munca a fost anulata, a considerat ca actul subsecvent (decizia de incetare de drept a contractului individual de munca) a devenit lipsit de orice efecte, nemaifiind nevoie sa fie contestat, insa aceasta situatie nu a fost prevazuta si reglementata de legiuitor.
33. Asadar, in a doua ipoteza, daca se considera necesara anularea deciziei de incetare de drept a contractului individual de munca, o eventuala contestatie ar putea fi formulata in termenul prevazut de art. 211 alin. (1) lit. a) din Legea dialogului social nr. 62/2011, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare (Legea nr. 62/2011), care curge de la data la care fostul salariat cunoaste vointa angajatorului de a aplica in continuare decizia, chiar si in situatia anularii actului care a generat emiterea deciziei de incetare a contractului individual de munca.
34. O astfel de optica ar fi corecta si logica, deoarece la momentul emiterii initiale a deciziei de incetare de drept a contractului individual de munca fostul salariat nu avea niciun motiv de a o contesta, existand o decizie de pensie pentru limita de varsta cu reducerea varstei standard de pensionare valabila. Dupa momentul anularii/revocarii acesteia salariatul nu are reprezentarea daca fostul angajator va intelege sa tina cont de noua decizie emisa de casa teritoriala de pensii si sa nu mai valorifice decizia de incetare a raporturilor de munca sau va continua sa se prevaleze de aceasta.
35. Anularea deciziei de pensie pentru limita de varsta cu reducerea varstei standard de pensionare nu constituie un motiv temeinic justificat care a impiedicat partea sa formuleze o contestatie, art. 186 alin. (1) din Codul de procedura civila referindu-se la o situatie total diferita, aceea ca partea cunostea ca trebuie sa formuleze contestatia, dar a fost impiedicata sa o faca. Asadar, in situatia in care se considera necesara anularea deciziei de incetare de drept a contractului individual de munca, motivele de contestatie se nasc din momentul in care salariatul ia cunostinta de pozitia fostului angajator de a se prevala sau nu in continuare de decizia deja emisa, si nu mai devreme.
36. Dupa comunicarea raportului intocmit de judecatorii-raportori, potrivit dispozitiilor art. 520 alin. (10) din Codul de procedura civila, partile nu au depus puncte de vedere asupra chestiunii de drept.
VI. Punctul de vedere al completului de judecata care a formulat sesizarea cu privire la dezlegarea chestiunii de drept
37. Opinia instantei de trimitere este ca, in situatia in care decizia de incetare a raporturilor de munca a ramas fara obiect, ca urmare a emiterii unei decizii de revizuire de catre casa teritoriala de pensii a deciziei initiale de pensie, in actiunea privind anularea deciziei de incetare de drept a contratului individual de munca, angajatul sa fie repus in termenul prevazut de art. 211 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 62/2011, cu consecinta reluarii raporturilor de munca.
VII. Jurisprudenta instantelor nationale in materie
38. Din raspunsurile transmise de instantele nationale, la solicitarea Inaltei Curti de Casatie si Justitie, au rezultat aspectele ce se vor arata in continuare.
39. Intr-o opinie s-a apreciat ca efectul revizuirii deciziei de pensie care a stat la baza emiterii deciziei de incetare de drept a contractului individual de munca este reluarea raporturilor de munca incetate de drept, fiind incidenta institutia juridica a nulitatii. Repunerea partilor in situatia anterioara s-a facut fara acordarea de despagubiri, intrucat angajatorului nu ii revine nicio culpa in ceea ce priveste emiterea deciziei de incetare a contractului individual de munca.
40. In sprijinul acestei opinii au identificat cate o decizie definitiva Curtea de Apel Craiova - Sectia I civila si Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a VII-a pentru cauze privind conflicte de munca si asigurari sociale [cu precizarea ca problema de drept a fost analizata prin prisma cazului de incetare a contractului individual de munca prevazut de art. 56 alin. (1) lit. g) din Codul muncii]. Judecatorii de la Tribunalul Ialomita, Tribunalul Vaslui si Tribunalul Bihor - Sectia I civila au formulat puncte de vedere teoretice in acelasi sens.
41. Intr-o alta opinie, exprimata doar la nivel teoretic, s-a considerat ca este incidenta caducitatea (majoritatea judecatorilor Sectiei a VIII-a conflicte de munca si asigurari sociale din cadrul Tribunalului Bucuresti) sau ineficacitatea (judecatorii de la Tribunalul Ilfov), si nu nulitatea, in situatia data, avand in vedere ca fundamentul legal care a stat la baza emiterii deciziei angajatorului a disparut ulterior incheierii actului juridic, si nu anterior sau concomitent cu incheierea/emiterea acestuia. Si in aceasta opinie s-a aratat ca raporturile de munca vor fi reluate, fara plata de despagubiri.
42. S-a exprimat si opinia ca o astfel de solicitare nu poate fi solutionata favorabil, intrucat contractul individual de munca a incetat de plin drept, decizia angajatorului avand doar rol constatator, astfel ca modificarile ulterioare in situatia juridica a titularului dreptului de pensie sunt indiferente din punctul de vedere al aplicarii cazurilor de incetare de drept (o decizie a Curtii de Apel Iasi, pronuntata in complet de divergenta si opinii teoretice ale judecatorilor Sectiei de conflicte de munca si asigurari sociale a Curtii de Apel Iasi si ai Sectiei I civile a Tribunalului Iasi).
43. Curtile de apel Alba Iulia, Bacau, Brasov, Constanta, Cluj, Galati, Pitesti, Ploiesti, Suceava, Targu Mures, Timisoara au comunicat ca nu au identificat practica judiciara si nu au formulat nici puncte de vedere teoretice.
44. Ministerul Public - Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie a comunicat ca, la nivelul Sectiei judiciare - Serviciul judiciar civil, nu se verifica, in prezent, practica judiciara in vederea promovarii unui eventual recurs in interesul legii, cu privire la chestiunea de drept supusa dezlegarii.
VIII. Opinia specialistilor consultati
45. Facultatea de Drept a Universitatii de Vest din Timisoara (prin conferentiar dr. Daniela Motiu) a opinat ca, in interpretarea prevederilor art. 56 alin. (1) lit. c) din Codul muncii coroborat cu art. 107 din Legea nr. 263/2010, efectul revizuirii deciziei de pensie care a stat la baza emiterii deciziei de incetare de drept a contractului individual de munca are drept consecinta reluarea raporturilor de munca.
46. Lipsit de calitate procesuala activa si de orice drept sau interes legitim in invocarea vreunei neregularitati in privinta deciziei de pensie, angajatorului ii este impusa conduita de conformitate in fata caracterului imperativ al efectelor produse de cuprinsul deciziei de pensie. Similar, ca urmare a revizuirii/rectificarii deciziei de pensie care a avut ca rezultat respingerea dreptului la pensie pentru limita de varsta cu reducerea varstei standard de pensionare, angajatorul nu poate adopta decat aceeasi pozitie de acceptare de plano a situatiei juridice noi care i-a fost adusa la cunostinta.
47. Masura emiterii deciziei de incetare de drept a contractului individual de munca se goleste de continut la momentul stabilirii situatiei reale si lipseste de orice alte mijloace legale angajatorul care este obligat sa recunoasca nulitatea acestei decizii si sa dea eficienta contractului individual de munca reactivat, cu recunoasterea tuturor drepturilor care decurg din calitatea de salariat in favoarea reclamantului. Cu toate acestea, este de necontestat legalitatea deciziei de incetare de drept a contractului individual de munca prin raportare la actele care au stat la baza emiterii sale, la momentul respectiv.
48. Dreptul la despagubiri constand in salariile indexate, reactualizate si majorate de la data incetarii de drept a contractului individual de munca si pana la data solicitarii privind reintegrarea pe postul de finisator laminate si constatarea nulitatii deciziei de incetare a contractului individual de munca, datorate de statul roman in temeiul normelor si principiilor raspunderii patrimoniale, iar, ulterior, pana la data reintegrarii, de catre angajator, ilustreaza tocmai conceptia legiuitorului despre nulitatea actului juridic civil si protectia oferita salariatului in cadrul raporturilor juridice de munca.
49. In temeiul art. 106 alin. (5) din Legea nr. 263/2010 exista obligatia legala expresa a casei teritoriale de pensii de a comunica o informare referitoare la decizia de pensie, inclusiv actele modificatoare ale acesteia, atat catre persoana solicitanta, cat si angajatorului sau.
50. Ca urmare a disparitiei fundamentului legal al deciziei de pensie va disparea si fundamentul legal al deciziei de incetare de drept a contractului individual de munca, motiv pentru care reintegrarea fostului pensionar nu este lasata de legiuitor la dispozitia angajatorului, prin raportare la aplicarea dispozitiilor legale privitoare la situatii asemanatoare, respectiv concedierea salariatului.
51. Rectificarea/Revizuirea deciziei de pensie lipseste de obiect si de orice efecte decizia de incetare de drept a contractului individual de munca, motiv pentru care intervine sanctiunea nulitatii absolute a acesteia.
52. Decizia de incetare de drept a contractului individual de munca are natura juridica a unui act juridic unilateral. Odata intrata in circuitul civil, nu este supusa revocarii.
53. Angajatorul nu este inzestrat cu puterea juridica legala de constatare a nulitatii deciziei de incetare de drept a contractului individual de munca, validitatea acesteia intrand in competenta instantei de judecata.
54. In privinta termenului in care salariatul poate solicita constatarea nulitatii absolute a deciziei de incetare de drept a contractului individual de munca s-a considerat ca sunt aplicabile dispozitiile art. 268 alin. (1) lit. a) din Codul muncii.
IX. Jurisprudenta Curtii Constitutionale
55. Prin Decizia Curtii Constitutionale nr. 759 din 23 noiembrie 2017, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 108 din 5 februarie 2018, in majoritate, a fost admisa exceptia de neconstitutionalitate si s-a constatat ca dispozitiile art. 56 alin. (1) lit. c) teza a doua prima ipoteza din Codul muncii sunt neconstitutionale, apreciindu-se, in ceea ce priveste contractele de munca cu norma intreaga, ca incetarea de drept a contractului individual de munca de la comunicarea deciziei de pensionare de invaliditate de grad III, desi adecvata ratiunilor avute in vedere de legiuitor, este o masura excesiva, disproportionata si creeaza un dezechilibru sub aspectul protectiei acordate celor doua parti ale raportului de munca, fiind astfel infrante prevederile art. 41 alin. (1) din Constitutia Romaniei.
56. Prin Decizia Curtii Constitutionale nr. 387 din 5 iunie 2018, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 642 din 24 iulie 2018, a fost admisa exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 56 alin. (1) lit. c) teza intai din Codul muncii si s-a constatat ca acestea sunt constitutionale in masura in care sintagma "conditii de varsta standard" nu exclude posibilitatea femeii de a solicita continuarea executarii contractului individual de munca, in conditii identice cu barbatul, respectiv pana la implinirea varstei de 65 de ani.
57. Prin Decizia nr. 840 din 13 decembrie 2018, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 224 din 22 martie 2019, si Decizia nr. 321 din 21 mai 2019, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 786 din 27 septembrie 2019, Curtea Constitutionala a respins, ca neintemeiate, exceptiile de neconstitutionalitate vizand dispozitiile art. 56 alin. (1) lit. c) teza a doua ultima ipoteza din Codul muncii.
58. Dispozitiile art. 107 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 au facut obiectul controlului de constitutionalitate, exceptiile invocate fiind respinse ca neintemeiate de catre Curtea Constitutionala prin Decizia nr. 439 din 9 iunie 2015, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 597 din 7 august 2015, si Decizia nr. 715 din 9 noiembrie 2017, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 171 din 23 februarie 2018.
X. Jurisprudenta Inaltei Curti de Casatie si Justitie
59. Nu au fost identificate decizii ale Inaltei Curti de Casatie si Justitie, pronuntate in mecanismele de unificare a practicii judiciare cu privire la chestiunea a carei dezlegare se solicita.
XI. Raportul asupra chestiunii de drept
60. Judecatorii-raportori au apreciat ca sesizarea in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile este admisibila, iar asupra fondului au aratat ca respingerea cererii de pensionare pentru limita de varsta cu reducerea varstei standard de pensionare in procedura revizuirii prevazuta la art. 107 din Legea nr. 263/2010 atrage - in privinta deciziei de constatare a cazului de incetare de drept a contractului individual de munca emise de angajator in temeiul dispozitiilor art. 56 alin. (2) coroborat cu art. 56 alin. (1) lit. c) din Codul muncii - aplicarea normelor din Codul civil ce reglementeaza efectele nulitatii actului juridic.
XII. Inalta Curte de Casatie si Justitie
Asupra admisibilitatii sesizarii
61. Conform dispozitiilor art. 519 din Codul de procedura civila, "Daca, in cursul judecatii, un complet de judecata al Inaltei Curti de Casatie si Justitie, al curtii de apel sau al tribunalului, investit cu solutionarea cauzei in ultima instanta, constatand ca o chestiune de drept, de a carei lamurire depinde solutionarea pe fond a cauzei respective, este noua si asupra acesteia Inalta Curte de Casatie si Justitie nu a statuat si nici nu face obiectul unui recurs in interesul legii in curs de solutionare, va putea solicita Inaltei Curti de Casatie si Justitie sa pronunte o hotarare prin care sa se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizata".
62. Pentru declansarea acestui mecanism de unificare a jurisprudentei, legiuitorul, in cuprinsul textului normativ enuntat, a instituit mai multe conditii de admisibilitate care trebuie indeplinite cumulativ, respectiv:
- existenta unei cauze aflate in curs de judecata, in ultima instanta;
- cauza care face obiectul judecatii sa se afle in competenta legala a unui complet de judecata al Inaltei Curti de Casatie si Justitie, al curtii de apel sau al tribunalului investit sa solutioneze cauza;
- ivirea unei chestiuni de drept de a carei lamurire depinde solutionarea pe fond a cauzei in curs de judecata;
- chestiunea de drept a carei lamurire se solicita sa fie noua;
- chestiunea de drept sa nu fi facut obiectul statuarii Inaltei Curti de Casatie si Justitie si nici obiectul unui recurs in interesul legii in curs de solutionare.
63. Pentru a stabili daca sesizarea Inaltei Curti de Casatie si Justitie in scopul pronuntarii unei hotarari prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept este apta sa asigure indeplinirea functiei pentru care a fost conceputa, crearea unui mecanism nou pentru uniformizarea jurisprudentei care sa contribuie, alaturi de recursul in interesul legii, la transformarea jurisprudentei interne intr-una predictibila, se impune evaluarea tuturor elementelor sesizarii, adica verificarea atat a conditiilor care permit declansarea mecanismului de interpretare, cat si a circumstantelor care o genereaza, stiut fiind ca doar o chestiune de drept reala si care sa prezinte un grad sporit de dificultate poate face obiectul unei astfel de sesizari.
64. In ceea ce priveste conditiile de admisibilitate mentionate se constata ca sunt indeplinite, intrucat litigiul in legatura cu care s-a formulat sesizarea este in curs de judecata, anume in competenta legala a unui complet de judecata al Curtii de Apel Bacau - Sectia I civila (titularul sesizarii), investit cu solutionarea apelului, care urmeaza sa solutioneze cauza in ultima instanta, prin pronuntarea unei hotarari judecatoresti care este definitiva, potrivit art. 274 din Codul muncii. De asemenea, solutionarea cauzei depinde de dezlegarea chestiunii de drept, care este noua si nu a facut obiectul statuarii Inaltei Curti de Casatie si Justitie si nici nu constituie obiect al unui recurs in interesul legii in curs de solutionare.
65. Admisibilitatea sesizarii implica, deopotriva, verificari pentru a se statua asupra existentei unei chestiuni de drept reale, in intelesul dat acestei notiuni in jurisprudenta Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, cu caracter de generalitate, a carei lamurire se impune cu necesitate in scopul impiedicarii aparitiei unei jurisprudente neunitare intr-o anumita materie.
66. Instanta suprema a statuat constant ca este necesar ca problema de drept a carei dezlegare se cere prin sesizare sa nu fie ipotetica si sa decurga din interpretarea continutului normelor de drept, iar nu din aplicarea respectivelor norme de drept la circumstantele particulare ale unei spete date (in acest sens, Decizia nr. 16 din 23 mai 2016, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 779 din 5 octombrie 2016; Decizia nr. 24 din 29 iunie 2015, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 820 din 4 noiembrie 2015; Decizia nr. 6 din 30 ianuarie 2017, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 144 din 24 februarie 2017; Decizia nr. 10 din 4 aprilie 2016, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 393 din 23 mai 2016; Decizia nr. 14 din 15 martie 2021, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 376 din 12 aprilie 2021; Decizia nr. 37 din 16 septembrie 2019, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 941 din 25 noiembrie 2019).
67. Verificandu-se, din aceasta perspectiva, cerinta legata de investirea instantei supreme cu o chestiune de drept reala, se constata aspectele ce urmeaza.
68. Problema de drept cu a carei dezlegare a fost investita Inalta Curte de Casatie si Justitie vizeaza statuarea asupra efectelor juridice pe care le produce respingerea cererii de pensionare de catre casa teritoriala de pensii, in procedura de revizuire prevazuta la art. 107 din Legea nr. 263/2010, ulterior emiterii de catre angajator, conform dispozitiilor art. 56 alin. (2) din Codul muncii, a deciziei prin care a constatat intervenirea cazului de incetare de drept a contractului individual de munca prevazut la art. 56 alin. (1) lit. c) din Codul muncii, prin pensionarea pentru limita de varsta cu reducerea varstei standard de pensionare.
69. Dificultatea rezolvarii chestiunii de drept rezida in faptul ca statuarea asupra existentei faptului juridic al pensionarii se realizeaza de casele teritoriale de pensii, abilitate a constata nasterea dreptului la pensie si a emite decizia de admitere/respingere a cererii de pensionare formulate de angajat, potrivit dispozitiilor art. 106 din Legea nr. 263/2010, in timp ce constatarea incetarii de drept a contractului individual de munca in urma pensionarii, cu consecinta stingerii raportului juridic de munca, se face de catre angajator, prin emiterea unei decizii distincte, in temeiul art. 56 alin. (2) din Codul muncii, pe de o parte, si in absenta unor norme juridice speciale care sa reglementeze raportul de interdependenta intre cele doua decizii, de pensionare si, respectiv, de incetare de drept a contractului individual de munca prin pensionare, pe de alta parte.
70. Examinarea practicii judiciare ivite (o hotarare judecatoreasca pronuntata in complet de divergenta intr-o cauza similara si doua hotarari judecatoresti pronuntate in cauze similare vizand alte cazuri de incetare de drept a contractului individual de munca) si a punctelor de vedere teoretice transmise de curtile de apel evidentiaza divergente in ceea ce priveste rezolvarea chestiunii de drept supuse analizei, determinate, in absenta unor norme de drept speciale, de faptul asimilarii ca fiind situatii asemanatoare, in intelesul art. 5 alin. (3) din Codul de procedura civila, a unor situatii juridice diferite, reglementate in dreptul comun prin norme de drept deosebite, cum sunt cele referitoare la nulitatea, caducitatea, ineficacitatea ori inopozabilitatea actului juridic civil, aspect ce impune, cu necesitate, lamurirea acestei chestiuni pe calea hotararii prealabile, cu scopul impiedicarii aparitiei unei jurisprudente neunitare.
Asupra fondului sesizarii
71. Obiectul chestiunii de drept il constituie, in esenta, interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 56 alin. (1) lit. c) si art. 56 alin. (2) din Codul muncii (ipoteza comunicarii deciziei de pensie in cazul pensiei pentru limita de varsta cu reducerea varstei standard de pensionare) in coroborare cu prevederile art. 107 din Legea nr. 263/2010.
72. Cu titlu prealabil, se impune constatarea ca incetarea de drept a contractului individual de munca, in considerarea protectiei juridice de care beneficiaza dreptul la munca, este reglementata de legiuitor prin norme juridice imperative, a caror aplicare nu poate fi extinsa pe cale de interpretare. In consecinta, o astfel de masura poate fi dispusa de angajator exclusiv in situatia constatarii actelor si faptelor juridice prevazute limitativ la art. 56 alin. (1) lit. a)-j) din Codul muncii, intrucat, in absenta acestora, decizia de constatare a incetarii contractului individual de munca ar echivala cu o decizie de concediere.
73. In acest sens, art. 56 alin. (2) din Codul muncii prevede explicit ca angajatorul constata cazul de incetare de drept a contractului individual de munca in termen de 5 zile lucratoare de la intervenirea acestuia, in scris, printr-o decizie care se comunica persoanelor indreptatite in termen de 5 zile lucratoare.
74. Rezulta ca decizia emisa de angajator in temeiul art. 56 alin. (2) din Codul muncii nu semnifica un act prin care se dispune incetarea de drept a contractului individual de munca, ci reprezinta, astfel cum prevede explicit norma de drept, un act constatator al intervenirii unuia dintre cazurile prevazute la art. 56 alin. (1) lit. c)-j) din cod. Emiterea acestei decizii are insa ca efect incetarea raporturilor de munca dintre angajat si angajator, astfel cum s-a aratat.
75. In privinta cazului de incetare a contractului individual de munca reglementat la art. 56 alin. (1) lit. c) din Codul muncii, legiuitorul a prevazut ca angajatorul este indrituit sa emita decizia de constatare prevazuta la art. 56 alin. (2) din Codul muncii la data comunicarii deciziei de pensionare.
76. Din economia textelor legale mentionate reiese ca faptul juridic ce atrage incidenta normei de drept prevazute la art. 56 alin. (1) lit. c) din Codul muncii este pensionarea angajatului pentru limita de varsta cu reducerea varstei standard de pensionare, fapt care se probeaza prin decizia de admitere a cererii de pensionare emisa de casa teritoriala de pensii competenta, potrivit dispozitiilor art. 106 raportat la art. 55 din Legea nr. 263/2010.
77. Per a contrario, ipoteza in care casa teritoriala de pensii emite decizie de respingere a cererii de pensionare nu se circumscrie normei de drept mentionate si nu atrage incetarea de drept a contractului individual de munca al angajatului.
78. Revizuirea deciziei de pensie poate fi dispusa in conditiile art. 107 alin. (1) si (11) din Legea nr. 263/2010, anume in situatia in care, ulterior stabilirii si/sau platii drepturilor de pensie, se constata diferente intre sumele stabilite si/sau platite si cele legal cuvenite, respectiv, in situatia asiguratilor prevazuti la art. 6 alin. (1) pct. IV din aceeasi lege, care au depus declaratia individuala de asigurare, daca la definitivarea anului fiscal, pe baza datelor comunicate de organul fiscal central, se constata diferente intre venitul lunar asigurat utilizat la stabilirea punctajelor lunare avute in vedere la calculul pensiei si cel ales de contribuabil in declaratia individuala de asigurare.
79. In situatia sesizata, examinarea circumstantelor particulare ale cauzei a relevat faptul ca angajatul a formulat cerere de pensionare pentru limita de varsta cu reducerea varstei standard de pensionare, ce a fost admisa de casa teritoriala de pensii printr-o decizie in baza careia angajatorul a emis, la randul sau, decizia de constatare a incetarii de drept a contractului individual de munca prin pensionare.
80. Ulterior, in procedura revizuirii prevazuta la art. 107 din Legea nr. 263/2010, casa teritoriala de pensii a emis decizia de revizuire prin care a respins cererea de pensionare, motivat de faptul ca reducerea varstei standard de pensionare pentru conditii speciale, deosebite ori alte conditii de care beneficiaza angajatul este de 12 ani, si nu de 13 ani, cum eronat stabilise initial, precum si decizia privind recuperarea sumelor incasate necuvenit cu titlu de prestatii de asigurari sociale.
81. Decizia de revizuire a fost comunicata angajatorului, care, prevalandu-se de decizia prin care constatase anterior incetarea de drept a contractului individual de munca in baza deciziei initiale de admitere a cererii de pensionare, a refuzat solicitarea de reluare a raporturilor de munca formulata de fostul angajat.
82. Contestatia formulata de fostul angajat impotriva deciziei de revizuire a fost respinsa prin hotarare judecatoreasca definitiva, retinandu-se ca procedura de revizuire prevazuta la art. 107 din Legea nr. 263/2010 poate fi folosita nu doar pentru corectarea erorilor de calcul privind cuantumul pensiei, ci si a erorilor privind conditiile de acordare a dreptului la pensie, in speta apreciindu-se ca revizuirea se impunea pentru indreptarea erorilor materiale generate de sistemul electronic de prelucrare a datelor, care a avut in vedere o forma a legii ce nu mai era in vigoare la data depunerii cererii de pensionare, ca urmare a modificarii aduse prin Legea nr. 221/2018 pentru modificarea si completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.
83. Se constata ca situatia conflictuala generata de respingerea cererii de pensionare pentru limita de varsta cu reducerea varstei standard de pensionare printr-o decizie de revizuire, emisa in temeiul art. 107 din Legea nr. 263/2010 ulterior emiterii de catre angajator a deciziei de constatare a incetarii de drept a contractului individual de munca drept urmare a pensionarii, nu este reglementata prin normele de drept din legislatia muncii ori de asigurari sociale.
84. Codul muncii se completeaza insa cu normele de drept comun cuprinse in Codul civil. In acest sens, dispozitiile art. 278 alin. (1) din Codul muncii prevad urmatoarele: "Dispozitiile prezentului cod se intregesc cu celelalte dispozitii cuprinse in legislatia muncii si, in masura in care nu sunt incompatibile cu specificul raporturilor de munca prevazute de prezentul cod, cu dispozitiile legislatiei civile."
85. Tot astfel, Legea nr. 263/2010 se completeaza cu normele de drept comun prevazute de Codul civil, in aplicarea dispozitiilor art. 2 alin. (2) din Codul civil care prevad ca "Prezentul cod este alcatuit dintr-un ansamblu de reguli care constituie dreptul comun pentru toate domeniile la care se refera litera sau spiritul dispozitiilor sale" si ale art. 3 alin. (1) care statueaza cu privire la aplicarea generala a Codului civil "raporturilor dintre profesionisti, precum si raporturilor dintre acestia si orice alte subiecte de drept civil".
86. Jurisprudenta face trimitere si la dispozitiile art. 5 alin. (3) din Codul de procedura civila, potrivit carora: "In cazul in care o pricina nu poate fi solutionata nici in baza legii, nici a uzantelor, iar in lipsa acestora din urma, nici in baza dispozitiilor legale privitoare la situatii asemanatoare, ea va trebui judecata in baza principiilor generale ale dreptului, avand in vedere toate circumstantele acesteia si tinand seama de cerintele echitatii."
87. Cu valoare de principiu, se impune si constatarea ca dispozitiile constitutionale protejeaza atat dreptul la munca, ce nu poate fi ingradit (art. 41 din Constitutia Romaniei), cat si dreptul la pensie, care, potrivit art. 47 alin. (2) din Constitutie, este recunoscut cetatenilor doar in conditiile prevazute de lege, regimul juridic al acestor drepturi fiind reglementat prin norme juridice imperative a caror incalcare, in absenta unor sanctiuni specifice instituite prin normele din legislatia speciala, atrage aplicarea sanctiunilor din dreptul civil comun.
88. In acest context, in ceea ce priveste problema de drept supusa analizei, se constata ca divergenta de opinii si solutii vizeaza institutia juridica incidenta in privinta deciziei de constatare a incetarii de drept a contractului individual de munca emise de angajator, respectiv daca este aplicabila nulitatea sau caducitatea, chestiunea reluarii raporturilor juridice de munca fiind una subsecventa dezlegarii chestiunii de drept enuntate si care urmeaza a fi apreciata in concret, in functie de particularitatile spetei, de completul de judecata investit cu solutionarea cauzei.
89. In analiza chestiunii de drept propriu-zise mai trebuie observat, in ceea ce priveste caducitatea, ca aceasta este o cauza de ineficacitate a actului juridic (iar nu o sanctiune de drept civil) ce presupune un act juridic valabil incheiat si o cauza ulterioara incheierii actului juridic si straina de vointa autorului acestuia de incetare a consecintelor in vederea carora a fost intocmit, care produce efecte numai pentru viitor, deoarece pentru trecut actul juridic respectiv nu si-a produs niciun efect.
90. Or, este de necontestat imprejurarea ca decizia de incetare de drept a contractului individual de munca emisa de angajator a produs efecte juridice inca de la momentul emiterii/comunicarii sale, angajatul pierzand aceasta calitate in favoarea calitatii de pensionar dobandite in baza deciziei de pensionare emise initial de casa teritoriala de pensii.
91. Actul juridic prin care casa teritoriala de pensii recunoaste angajatului dreptul la pensie (decizia de pensie) este un act juridic unilateral, in intelesul art. 1.324 si urmatoarele din Codul civil, supus insa reglementarilor speciale prevazute de Legea nr. 263/2010, iar actul juridic de constatare a incetarii de drept a contractului individual de munca este un act juridic unilateral subsecvent, intrucat se intocmeste de angajator in temeiul legii si exclusiv in baza comunicarii deciziei de pensie.
92. Decizia de revizuire emisa in procedura prevazuta la art. 107 din Legea nr. 263/2010, prin care este respinsa cererea de pensionare, este, de asemenea, un act juridic unilateral, care stinge retroactiv un drept recunoscut destinatarului, anume dreptul la pensie pentru limita de varsta cu reducerea varstei standard de pensionare initial stabilit, lipsind de efecte juridice decizia de pensie de la data emiterii sale.
93. Desfiintarea retroactiva a deciziei initiale de pensionare fundamenteaza restituirea prestatiilor executate in baza sa de catre angajatul care dobandise anterior calitatea de pensionar. In aplicarea acestui efect se emite de catre casa teritoriala de pensii, astfel cum s-a procedat si in speta, decizia privind recuperarea sumelor incasate necuvenit cu titlu de prestatii de asigurari sociale.
94. In considerarea efectelor juridice pe care le produce decizia de revizuire asupra deciziei prin care anterior fusese admisa cererea de pensionare, anume lipsirea de orice efecte juridice, atat pentru trecut, cat si pentru viitor, rezulta ca, sub acest aspect, revizuirea actelor juridice dispusa de casa teritoriala de pensii se aseamana cu sanctiunea nulitatii din dreptul comun.
95. In consecinta, in privinta efectelor juridice pe care le produce desfiintarea deciziei de pensie asupra actelor subsecvente intocmite/emise in baza sa, instantele judecatoresti trebuie sa aiba in vedere dispozitiile legale ce reglementeaza efectele nulitatii, potrivit art. 1.325 raportat la art. 1.254 din Codul civil.
96. Asa fiind, se constata ca, prin finalitatea urmarita, sesizarea de fata are ca scop lamurirea unei chestiuni de drept reale, susceptibile a primi interpretari diferite, astfel ca, in vederea preintampinarii ivirii unei practici judiciare neunitare, urmeaza a fi admisa.
97. Pentru aceste considerente, in temeiul art. 519, cu referire la art. 521 din Codul de procedura civila, Decizia ICCJ nr. 54/2022 Admite sesizarea formulata de Curtea de Apel Bacau - Sectia I civila in Dosarul nr. 2.316/103/2019.
In interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 56 alin. (1) lit. c) si art. 56 alin. (2) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, stabileste ca:
Respingerea cererii de pensionare pentru limita de varsta cu reducerea varstei standard de pensionare in procedura revizuirii prevazuta la art. 107 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificarile si completarile ulterioare, atrage aplicarea normelor de drept din Codul civil ce reglementeaza efectele nulitatii actului juridic, in privinta deciziei de constatare a cazului de incetare de drept a contractului individual de munca emise de angajator in temeiul dispozitiilor art. 56 alin. (2) coroborat cu art. 56 alin. (1) lit. c) din Codul muncii.
Obligatorie, potrivit dispozitiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedura civila.
Pronuntata in sedinta publica astazi, 3 octombrie 2022.