Pensia acordata copilului urmas

Decizia Curtii Constitutionale nr. 139 din 13 martie 2014 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 92 alin. (1) lit. d) din Legea 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale


Augustin Zegrean    - presedinte
Valer Dorneanu    - judecator
Toni Grebla    - judecator
Petre Lazaroiu    - judecator
Mircea Stefan Minea    - judecator
Daniel-Marius Morar    - judecator
Puskas Valentin Zoltan    - judecator
Tudorel Toader    - judecator
Patricia Marilena Ionea    - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.
Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 92 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, exceptie ridicata de Magdalena Cristescu in Dosarul nr. 12.501/3/2011 al Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a IX-a civila si pentru cauze privind proprietatea intelectuala, conflicte de munca si asigurari sociale si care constituie obiectul Dosarului Curtii Constitutionale nr. 748D/2013.
La apelul nominal se prezinta personal autorul exceptiei. Lipseste partea Casa de Pensii a Municipiului Bucuresti, fata de care procedura de citare este legal indeplinita.
Cauza fiind in stare de judecata, presedintele acorda cuvantul autorului exceptiei, care solicita admiterea acesteia. In acest sens, arata ca stabilirea unor conditii pentru pastrarea pensiei de urmas aduce atingere prevederilor Legii fundamentale care consacra dreptul la invatatura si protectia copiilor si a tinerilor.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate, considerand ca, in realitate, aspectele invederate de autorul acesteia pun in discutie probleme de interpretare si aplicare a legii.


CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
Prin Incheierea din 11 aprilie 2013, pronuntata in Dosarul nr. 12.501/3/2011, Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a IX-a civila si pentru cauze privind proprietatea intelectuala, conflicte de munca si asigurari sociale a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 92 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale.
Exceptia a fost ridicata de Magdalena Cristescu cu prilejul solutionarii recursului formulat impotriva Sentintei civile nr. 4.860 din 24 mai 2012, pronuntata de Tribunalul Bucuresti - Sectia a VIII-a civila, conflicte de munca si asigurari sociale in Dosarul nr. 12.501/3/2011.
In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine, in esenta, ca art. 92 alin. (1) lit. d) contravine prevederilor art. 32 si art. 49 din Constitutie. In acest sens arata ca dispozitiile art. 92 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 19/2000 prevad ca pensia acordata copilului urmas se suspenda daca acesta nu mai indeplineste conditiile prevazute la art. 66 lit. b) si c) din aceeasi lege. Or, in conditiile in care legea nu face alte precizari, nici autoritatile nu ar putea da o alta interpretare dispozitiilor de lege mai sus amintite, in sensul ca minorului ii este aplicabila si situatia de suspendare a pensiei prevazuta de art. 92 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 19/2000.
Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a IX-a civila si pentru cauze privind proprietatea intelectuala, conflicte de munca si asigurari sociale considera ca exceptia de neconstitutionalitate nu este intemeiata. In acest sens, arata ca pensia de urmas a fost instituita pentru a sustine sotul supravietuitor sau copiii celui decedat prin acoperirea cheltuielilor materiale necesare traiului, pentru a suplini astfel contributia materiala a celuii decedat. Avand natura unui ajutor din partea statului, pensia de urmas nu se poate cumula cu alte venituri ce depasesc un anumit cuantum, considerat de legiuitor ca fiind suficient pentru un trai decent. Ajutorul nu se mai justifica din moment ce beneficiarul pensiei de urmas realizeaza venituri din activitati profesionale peste un anumit cuantum ce ii permit sa isi asigure un trai decent independent de ajutorul primit din partea statului sub forma pensiei de urmas.
In conformitate cu dispozitiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum si Avocatului Poporului, pentru a-si formula punctele de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.
Avocatul Poporului considera ca dispozitiile de lege criticate sunt constitutionale. Astfel, arata ca pensia de urmas are natura unui ajutor acordat de stat in scopul suplinirii veniturilor de care o persoana ar fi beneficiat in cazul in care cel care il sustinea financiar nu ar fi decedat. In situatia in care beneficiarul acestui ajutor realizeaza venituri brute lunare mai mari decat o patrime din salariul mediu brut pe economie din activitati profesionale, atunci pensia de urmas se suspenda, intrucat nu se mai justifica ratiunea pentru care a fost acordata, in sensul constitutionalitatii dispozitiilor de lege criticate invoca si cele retinute de Curtea Constitutionala prin deciziile nr. 79/2010 si nr. 978/2011.
Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele de vedere solicitate.


CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, raportul intocmit de judecatorul-raportor, sustinerile partii prezente, concluziile procurorului, dispozitiile de lege criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine urmatoarele: Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.
Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art. 92 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 140 din 1 aprilie 2000, dispozitii potrivit carora "Plata pensiei se suspenda incepand cu luna urmatoare celei in care:
[...]
d) beneficiarul unei pensii de urmas realizeaza dintr-o activitate profesionala venituri brute lunare mai mari de o patrime din salariul mediu brut pe economie, stabilit conform art. 5 alin. (3)."
Curtea constata ca Legea nr. 19/2000 a fost abrogata prin art. 196 lit. a) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010. Avand insa in vedere cele retinute prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea urmeaza a se pronunta asupra dispozitiilor de lege cu care a fost sesizata, aplicabile in cauza in care a fost invocata prezenta exceptie de neconstitutionalitate.
Autorul exceptiei de neconstitutionalitate considera ca dispozitiile de lege criticate sunt contrare urmatoarelor texte din Constitutie: art. 32 referitor la dreptul la invatatura si art. 49 privind protectia copiilor si a tinerilor.
Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constata ca dispozitiile de lege criticate au mai constituit obiect al analizei de constitutionalitate.
Astfel, prin Decizia nr. 79 din 26 ianuarie 2010, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 122 din 23 februarie 2010, Curtea Constitutionala a statuat ca "ratiunea instituirii pensiei de urmas rezida in obligatia pozitiva a statului de a sustine sotul supravietuitor sau copiii celui decedat prin acoperirea cheltuielilor materiale necesare traiului si pentru a suplini astfel contributia materiala a celui decedat. Pensia de urmas, intrucat are natura unui ajutor din partea statului, nu se poate cumula cu alte venituri daca beneficiarul acesteia realizeaza venituri peste un anumit cuantum, considerat de legiuitor ca fiind suficient pentru un trai decent. In acest caz, ajutorul nu se mai justifica din moment ce beneficiarul pensiei de urmas realizeaza venituri din activitati profesionale peste un anumit cuantum ce ii permit sa isi asigure un trai decent independent de ajutorul primit din partea statului sub forma pensiei de urmas.
Prin urmare, Curtea constata ca pensia de urmas are natura juridica a unui ajutor acordat de stat persoanelor care se regasesc in cap. IV sectiunea V din Legea nr. 19/2000, in scopul suplinirii pe cat posibil a contributiei materiale a celui decedat.
In aceste conditii, suspendarea platii pensiei de urmas in cazul in care beneficiarul acesteia realizeaza dintr-o activitate profesionala venituri brute lunare mai mari de o patrime din salariul mediu brut pe economie nu este decat o aplicare la nivelul legii a ratiunii pentru care a fost instituita pensia de urmas. Faptul ca o persoana care se angajeaza va avea un salariu cel putin la nivelul salariului minim brut pe economie, care depaseste in toate situatiile o patrime din salariul mediu brut pe economie, reprezinta chiar vointa legiuitorului de a nu acorda ajutorul in cauza persoanelor angajate, care, in acest mod, isi asigura resursele materiale necesare traiului. Angajarea unei persoane beneficiare a pensiei de urmas reprezinta un act de vointa al acesteia in sensul ca isi poate asigura traiul fara a mai apela la ajutorul acordat de stat sub forma pensiei de urmas; in aceasta situatie, plata pensiei de urmas se suspenda, putand fi reluata in momentul in care persoana in cauza nu mai realizeaza venituri."
Curtea apreciaza ca cele statuate in decizia mai sus amintita raspund criticii de neconstitutionalitate formulate in prezenta cauza referitoare la incalcarea obligatiei statului de a asigura protectia copiilor si a tinerilor.
De asemenea, prin Decizia nr. 852 din 8 iulie 2008, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 563 din 25 iulie 2008, Curtea a retinut ca "asigurarea de catre stat a dreptului la invatatura nu este afectata de acordarea pensiei de urmas in anumite conditii, prevederile constitutionale fiind aplicabile, fara nicio restrictie, inclusiv persoanelor prevazute de art. 92 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 19/2000, cu atat mai mult cu cat alin. (4) al art. 32 din Constitutie prevede gratuitatea invatamantului de stat, precum si acordarea de burse sociale de studii copiilor si tinerilor proveniti din familii defavorizate,"
Intrucat nu au intervenit elemente noi, de natura sa justifice reconsiderarea jurisprudentei in materie a Curtii Constitutionale, solutiile si considerentele deciziilor amintite isi pastreaza valabilitatea si in prezenta cauza.
Pentru considerentele expuse, in temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,


CURTEA CONSTITUTIONALA
In numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neintemeiata, exceptia de neconstitutionalitate ridicata de Magdalena Cristescu in Dosarul nr. 12.501/3/2011 al Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a IX-a civila si pentru cauze privind proprietatea intelectuala, conflicte de munca si asigurari sociale si constata ca dispozitiile art. 92 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale sunt constitutionale in raport cu criticile formulate.
Definitiva si general obligatorie.
Decizia se comunica Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a IX-a civila si pentru cauze privind proprietatea intelectuala, conflicte de munca si asigurari sociale si se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
Pronuntata in sedinta din data de 13 martie 2014.
-****-
(Decizia Curtii Constitutionale nr. 139 din 13 martie 2014 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 92 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 361 din 16 mai 2014)