Proiect LEGEA Dialogului Social nr. 62 din iunie 2012 Titlul VIII

 
TITLUL VIII cuprinzand art.154 – art.216 – se modifica si va avea urmatorul cuprins:

 
Art.167

(1) Raporturile de munca stabilite intre angajatii si angajatorii la care acestia sunt incadrati se desfasoara cu
respectarea prevederilor legale, precum si in conditiile negociate prin contractele colective si individuale de
munca.
(2) Incalcarea de catre una dintre parti a obligatiilor care ii revin potrivit alin.(1) atrage raspunderea juridica a
acesteia.

Art.168

In sensul prezentei legi, termenii de mai jos au urmatoarea semnificatie:

a) angajatorul este persoana fizica sau juridica ce poate, potrivit legii, sa angajeze forta de munca pe baza de
contract individual de munca ori raport de serviciu.

b) organizatiile de angajatori, denumite in continuare organizatii patronale, sunt structuri asociative
autonome, fara caracter politic, infiintate ca persoane juridice de drept privat, fara scop patrimonial, constituite
in scopul apararii si promovarii drepturilor si intereselor membrilor lor, prevazute de dispozitiile legale in
vigoare, pactele, tratatele si conventiile internationale la care Romania este parte, in contractele colective de
munca, precum si de statutele proprii.

c) angajat desemneaza orice persoana fizica care desfasoara o activitate remunerata sub autoritatea unui
angajator, inclusive functionarul public si personalul bugetar, in temeiul unui contract individual de munca ori
a unui raport de serviciu;

d) organizatiile sindicale sunt organizatii constituite pe baza dreptului de libera asociere, in scopul apararii
drepturilor angajatilor prevazute in legislatia nationala, in pactele, tratatele si conventiile internationale la care
Romania este parte, in contractele colective de munca/acordurile colective de munca, precum si in scopul
promovarii intereselor profesionale, economice, sociale, culturale si sportive ale membrilor acestora.

e) conflictele de munca sunt conflictele dintre angajatii si angajatorii la care sunt incadrati, cu privire la
interesele cu caracter profesional, social sau economic ori la drepturile rezultate  din desfasurarea raporturilor
de munca.

Art.169

Angajatii si angajatorii au obligatia sa solutioneze conflictele de munca prin buna intelegere sau prin
procedurile stabilite de prezenta lege.
 

Art.170

(1) Dreptul angajatilor la negocieri colective, precum si posibilitatea acestora de a declansa conflicte de munca
sunt garantate de lege.
(2) Conflictele de munca pot fi colective sau individuale.

Art.171

(1) Conflictul ce intervine intre angajati si angajatori si/sau intre organizatiile sindicale si organizatiile
patronale, dupa caz, in legatura cu inceperea, desfasurarea, incheierea negocierilor colective, precum si cu
aplicarea contractelor colective de munca este conflict colectiv de munca si se solutioneaza potrivit
procedurilor reglementate prin prezenta lege.
(2) Fac exceptie de la dispozitiile alineatului 1) conflictele legate de constatarea nulitatii contractelor colective
de munca, a unor clauze ale acestora ori legate de constatarea incetarii contractelor colective de munca, a caror
solutionare este de competenta sectiilor/completelor specializate in solutionarea litigiilor de munca si de
asigurari sociale din cadrul tribunalelor judetene/al  municipiului Bucuresti.

Art.172

(1) Conflictele colective de munca pot avea loc:
a) la nivelul angajatorilor;
b) la nivelul grupurilor de unitati;
c) la nivelul sectoarelor de activitate;
(2) Conflictele colective de munca pot avea loc si la nivelul unor subunitati, compartimente, in masura in care
intre partenerii la negocieri s-a convenit ca acestia sa isi stabileasca, in mod distinct, in contractul colectiv,
conditiile de munca.

Art.173

(1) In conflictele colective de munca la nivel de angajator, angajatii sunt reprezentati de sindicatele reprezentative, potrivit legii.
(2) La nivelul angajatorilor la care nu exista organizatii sindicale reprezentative, iar angajatii si-au ales, conform legii, persoanele care sa ii reprezinte la negocieri, aceleasi persoane ii reprezinta si in cazul
conflictelor colective de munca.
(3) Prevederile alin. (1) si (2) se aplica in mod corespunzator si in ceea ce priveste reprezentarea angajatilor in
cazul unor conflicte colective de munca la nivelul subunitatilor sau al compartimentelor.

Art.174

(1) In cazul conflictelor colective de munca la nivel de grup de unitati si de sector de activitate, angajatii sunt
reprezentati de organizatiile sindicale reprezentative care participa la negocierile colective de munca sau care
sunt semnatare ale contractelor colective de munca de la nivelurile respective.
(2) In mod corespunzator, in cazul conflictelor colective de munca la nivel de grup de unitati si de sector de
activitate, angajatorii sunt reprezentati de organizatiile acestora care participa la negocierile colective de
munca sau care sunt semnatare ale contractelor colective de munca de la nivelurile respective.


 
Art.175

Conflictele colective de munca pot fi declansate in urmatoarele situatii:
a) angajatorul sau organizatia patronla refuza sa inceapa negocierea unui contract colectiv de munca, in
conditiile in care nu are incheiat un astfel de contract sau contractul colectiv de munca anterior a incetat;
b) angajatorul sau organizatia patronala nu accepta revendicarile formulate de angajati sau de organizatiile
sindicale ;
c) angajatorul sau organizatia patronala nu isi indeplineste obligatiile prevazute de lege de a incepe negocierile
anuale obligatorii privind salariile, durata timpului de lucru, programul de lucru, formarea profesionala si
conditiile de munca;
d) in cazul esuarii negocierilor anuale obligatorii privind salariile, durata timpului de lucru, programul de
lucru, formarea profesionala si conditiile de munca;
e) in cazul neacordarii in mod colectiv la minimum 20% dintre angajati, a unor drepturi individuale prevazute
de lege, contracte colective si individuale de munca aplicabile.

Art.176

(1) In cazurile in care exista premisele declansarii unui conflict colectiv de munca la nivel de unitate,
organizatiile sindicale reprezentative sau reprezentantii angajatilor dupa caz, vor sesiza angajatorul despre
aceasta situatie.
(2) In cazurile in care exista premisele declansarii unui conflict colectiv de munca la nivel de grup de unitati,
organizatiile sindicale reprezentative vor sesiza organizatiile patronale  despre aceasta situatie. Concomitent
vor fi sesizate si unitatile componente ale grupului de unitati, in care organizatiile sindicale au organizatii
membre.
(3) In cazurile in care exista premisele declansarii unui conflict colectiv de munca la nivel de sector de
activitate, federatiile sindicale reprezentative, vor sesiza organizatiile patronale reprezentative la acest nivel
sau, dupa caz, autoritatile administratiei publice centrale. Concomitent vor fi sesizate si unitatile componente
ale sectorului de activitate in care federatiile sindicale au organizatii membre.
(4) In cazurile in care exista premisele declansarii unui conflict colectiv de munca, confederatiile sindicale
reprezentative vor sesiza organizatiile patronale reprezentative la nivel national. Concomitent vor fi sesizati
toti angajatorii din economia nationala, la nivelul carora confederatiile sindicale au organizatii membre.
(5) Sesizarea se va face in scris, cu precizarea revendicarilor angajatilor, a  motivarii acestora si a propunerilor
de solutionare a acestora. Angajatorul sau organizatia  patronala este obligat/obligata sa primeasca si sa
inregistreze sesizarea astfel formulata.
(6) Cerinta prevazuta la alin. (5) se considera indeplinita si daca revendicarile angajatilor sunt exprimate de
catre organizatiile sindicale reprezentative sau de catre reprezentantii alesi ai angajatilor, dupa caz, cu ocazia
primirii de catre angajator sau organizatia patronala si daca discutiile purtate au fost consemnate intr-un  proces-verbal
.
Art.177

(1) Angajatorul sau organizatia patronala, dupa caz, are obligatia de a raspunde in scris organizatiilor sindicale sau, in lipsa acestora, reprezentantilor angajatilor, in termen de doua zile lucratoare de la primirea sesizarii, cu precizarea punctului de vedere pentru fiecare dintre revendicarile formulate.
(2) In cazul conflictelor de la nivel de grup de unitati sau sector de activitate, obligatia prevazuta la alin. (1)
revine organizatiilor patronale de la nivelurile respective sau, dupa caz, autoritatilor sau institutiilor publice cu
care se desfasoara negocierea colectiva la aceste niveluri.

Art.178

(1) In situatia in care angajatorul sau organizatia patronala nu a raspuns la toate revendicarile formulate sau,
desi a raspuns, organizatiile sindicale nu sunt de acord cu punctul de vedere precizat, conflictul colectiv de munca se considera declansat.  

(2) Informarea privitoare la declansarea conflictelor colective de munca si a motivatiei acestora, se transmite in scris de catre organizatiile sindicale sau reprezentantii salariatilor dupa caz, angajatorului sau organizatiei patronale dupa caz,  inspectoratelor teritoriale de munca sau  Ministerului Muncii, Familiei si Protectiei
Sociale, dupa caz.
 

3.1. Medierea

Art.179

Dupa declansarea conflictului colectiv de munca partile pot hotari, prin consens, initierea procedurii de
mediere.

Art.180

Mediatorii sunt alesi de comun acord de catre partile aflate in conflict colectiv de munca, dintre persoanele
care au calitatea de mediator si fac parte din Corpul de Mediere si Arbitraj pentru conflicte de munca.

Art.181

(1) Corpul de Mediere si Arbitraj pentru conflicte de munca este o structura profesionala compusa din persoane specializate in medierea si arbitrajul conflictelor de munca.
(2) Fiecare confederatie sindicala si patronala reprezentativa la nivel national, va propune o lista de cel mult cate 20 de persoane avand pregatire superioara in domeniile tehnice, economice sau juridice in vederea
numirii lor ca mediatori si arbitri pentru conflictele de munca.
(3) Persoanele astfel desemnate vor fi numite prin ordin al Ministrului Muncii, Familiei si Protectiei Sociale in Corpului de Mediere si Arbitraj pentru conflicte de munca pe un mandat de 4 ani, cu posibilitatea de reinnoire.
(4) Componenta nominala a Corpului de Mediere si Arbitraj pentru conflicte de munca se poate modifica la cererea organizatiei care i-a propus.
(5) Modul de infiintare, organizare, finantare, functionare, regimul incompatibilitatilor si al conflictelor de interese a Corpului de Mediere si Arbitraj pentru conflicte de munca vor fi stabilite prin Hotarare de Guvern ce se va adopta in cel mult 90 de zile de la intrarea in vigoare a prezentei legi.

Art.182

(1) Procedura de mediere a conflictelor colective de munca se realizeaza conform legii;
(2) Durata medierii nu poate depasi 30 de zile calendaristice calculate de la data la care mediatorul ales a
acceptat medierea conflictului colectiv de munca.

Art.183

Partile aflate in conflict colectiv de munca au obligatia de a pune la dispozitia mediatorului datele necesare
pentru indeplinirea misiunii sale. Mediatorul are dreptul sa convoace partile si sa le ceara relatii scrise cu
privire la revendicarile formulate.
 
Art.184

(1) La incheierea misiunii sale mediatorul are obligatia sa intocmeasca un raport cu privire la situatia
conflictului colectiv de munca.
(2) Raportul va fi transmis fiecarei parti, precum si autoritatilor publice informate potrivit art. 178 alin. 2) si va
cuprinde, dupa caz:
a) modul de solutionare a conflictului;
b) revendicarile ramase in divergenta;
c) propuneri de solutionare a revendicarilor divergente.
 
Art.185

(1) Pentru activitatea depusa mediatorul va primi un onorariu, stabilit de comun acord intre acesta si partile
aflate in conflict colectiv de munca.
(2) Onorariul se depune de catre parti la Corpul de Mediere si Arbitraj, la data inceperii procedurii de mediere.


3.2. Arbitrajul

Art.186
(1) Pe intreaga durata a unui conflict colectiv de munca, partile aflate in conflict pot hotari prin consens ca
revendicarile formulate sa fie supuse arbitrajului.
 (2) Hotararile pronuntate de completul de arbitraj sunt obligatorii pentru parti si completeaza contractele
colective de munca.

Art.187

(1) Completul de arbitraj se compune din 1 sau 3 arbitri.
(2) In cazul in care fiecare parte desemneaza un arbitru, cel de al treilea membru al completului se alege prin
tragere la sorti din lista membrilor Corpului de Mediere si Arbitraj pentru conflicte de munca.

Art.188

Anterior numirii in cadrul Corpului de Mediere si Arbitraj pentru conflicte de munca,  Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale si Ministerului Justitiei vor asigura membrilor Corpului, participarea la  cursul de formare in domeniul medierii si arbitrajului.

Art.189

Completul de arbitraj isi desfasoara activitatea de solutionare a conflictului colectiv de munca la sediul Ministerului Muncii, Familiei si Protectiei Sociale sau, dupa caz, la sediul Inspectoratului Teritorial de Munca.

Art.190

Procedura de lucru a completului de arbitraj se stabileste printr-un regulament aprobat prin ordin comun al ministrului muncii, familiei si protectiei sociale si al ministrului justitiei care va fi publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

Art.191

Dupa stabilirea completului de arbitraj, partile sunt obligate sa depuna la acesta intreaga documentatie privind revendicarile formulate si sustinerea acestora.

Art.192

(1) In termen de 5 zile calendaristice de la primirea documentatiei prevazute la art. 191 completul de arbitraj are obligatia sa convoace partile si sa dezbata impreuna cu acestea conflictul colectiv de munca, pe baza dispozitiilor legale si a prevederilor contractelor colective de munca aplicabile.
(2) Completul de arbitraj se pronunta in termen de 5 zile calendaristice de la data incheierii dezbaterilor printro
hotarare irevocabila.

(3) Hotararea motivata se comunica partilor in termen de 48 de ore de la pronuntare.Sub sanctiunea nulitatii, hotararea trebuie insotita de dovezile de convocare a partilor.

(4) Hotararea arbitrala face parte din contractul colectiv de munca. Incepand cu data comunicarii hotararii
arbitrale conflictul colectiv de munca inceteaza.

Art.193

Pentru activitatea desfasurata in solutionarea unui conflict colectiv de munca membrii completului de arbitraj primesc un onorariu care se stabileste potrivit art. 185 alin. (1) si se plateste de catre partile in conflict, in mod  egal, anterior inceperii procesului de arbitraj. In situatia in care nu se realizeaza acordul cu privire la
cuantumul onorariului, acesta se stabileste de catre Ministerul Muncii, Familiei si Protectie
   
Art.194

(1) Greva constituie o incetare colectiva si voluntara a lucrului si poate fi declarata pe durata desfasurarii
conflictelor colective de munca.
(2) Greva poate fi precedata de o greva de avertisment, care, daca se face cu incetarea lucrului, nu poate avea o
durata mai mare de 2 ore.

Art.195

(1) Greva, inclusiv greva de avertisment poate fi declansata numai daca momentul declansarii a fost adus la
cunostinta angajatorului sau organizatiilor patronale, cu cel putin 48 de ore inainte.
(2) Inainte de declansarea grevei, medierea si arbitrajul conflictului colectiv de munca sunt obligatorii numai
daca partile, de comun acord, au decis parcurgerea acestor etape.

Art.196

(1) Hotararea de a declansa greva se ia de catre organizatiile sindicale reprezentative participante la conflictul
colectiv de munca, cu acordul a cel putin jumatate din numarul total al membrilor organizatiilor sindicale
respective.  
(2) La angajatorii la care nu sunt organizatii sindicale reprezentative, hotararea de declansare a grevei se ia
prin vot secret, cu acordul a cel putin jumatate + 1 din numarul total al angajatilor incadrati sau, dupa caz, ai
subunitatii sau compartimentului in care s-a declansat conflictul colectiv de munca.

Art.197

(1) Pe langa greva propriu-zisa salariatii au dreptul de a declansa greva de solidaritate.
(2) Greva de solidaritate poate fi declansata in vederea sustinerii revendicarilor formulate de angajatii din alte
unitati.
(3) Hotararea de a declansa greva de solidaritate poate fi luata de catre organizatiile sindicale reprezentative
afiliate la aceeasi federatie sau confederatie sindicala la care este afiliata organizatia sindicala organizatoare.
(4) Greva de solidaritate nu poate avea o durata mai mare de o zi si trebuie anuntata in scris angajatorului cu
cel putin 48 de ore inainte de data incetarii lucrului.

Art.198

(1) Grevele sunt organizate de organizatiile sindicale reprezentative sau, dupa caz, de reprezentantii alesi ai
angajatilor, care vor stabili si durata acestora, cu respectarea prevederilor art. 195-196
(2) Organizatiile sindicatele reprezentative sau, dupa caz, reprezentantii alesi ai angajatilor ii reprezinta pe grevisti, pe toata durata grevei, in relatiile cu angajatorul sau organizatiile patronale, dupa caz, inclusiv in fata instantelor judecatoresti, in cazurile in care pentru motive legate de declansarea si desfasurarea grevei, angajatorii inainteaza plangeri instantelor.

Art.199

Pe durata in care revendicarile formulate de angajati sunt supuse medierii ori arbitrajului acestia nu pot
declansa greva.

Art.200

(1) Participarea la greva este libera. Nimeni nu poate fi constrans sa participe la greva sau sa refuze sa
participe.
(2) Pe durata unei greve declansate la un angajator, pot inceta activitatea si lucratorii unor subunitati sau compartimente care nu au participat initial la declansarea conflictului colectiv de munca.  

(3) In situatiile prevazute la alin. (2) revendicarile sunt cele formulate la declansarea conflictului colectiv de
munca.

Art.201

(1) Daca este posibil, angajatii care nu participa la greva isi pot continua activitatea.
(2) Angajatii aflati in greva trebuie sa se abtina de la orice actiune de natura sa impiedice continuarea
activitatii de catre cei care nu participa la greva.

Art.202

Organizatorii grevei, impreuna cu angajatorul au obligatia ca pe durata acesteia sa asigure functionarea
continua a utilajelor si a instalatiilor a caror oprire ar putea constitui un pericol pentru viata sau pentru
sanatatea oamenilor.

Art.203

(1) Pe durata grevei angajatorul nu poate fi impiedicat sa isi desfasoare activitatea de catre angajatii aflati in greva sau de organizatorii acesteia.
(2) Angajatorul nu poate incadra personal care sa ii inlocuiasca pe cei aflati in greva.

Art.204

(1) Participarea la greva sau organizarea acesteia, nu reprezinta o incalcare a obligatiilor de serviciu ale
angajatilor si nu poate avea consecinte negative asupra grevistilor sau asupra organizatorilor.
(2) Pe durata grevei salariatii isi mentin toate drepturile ce decurg din contractul individual de munca, cu exceptia drepturilor salariale.

Art. 205

Pe durata conflictului colectiv de munca, inclusiv a grevei, angajatorii nu pot efectua concedieri si nu vor angaja personal in locul angajatilor grevisti.

Art.206

(1) In timpul grevei partile au obligatia de a continua negocierile in vederea solutionarii revendicarilor care
formeaza obiectul conflictului colectiv de munca.
(2) In cazul in care organizatorii grevei si angajatorul sau organizatiile patronale ajung la un acord, conflictul colectiv de munca este solutionat si greva inceteaza.

Art.207

Nu pot declansa greva: procurorii, judecatorii, personalul militar din Ministerul Apararii Nationale, din
Ministerul Administratiei si Internelor si al unitatile din subordinea acestor ministere, personalul Serviciului Roman de Informatii, al Serviciului de Informatii Externe, al Serviciului de Telecomunicatii Speciale.

Art.208

Personalul din transporturile aeriene nu poate declansa greva din momentul plecarii in misiune si pana la terminarea acesteia.

Art.209

Personalul imbarcat pe navele marinei comerciale sub pavilion romanesc poate declansa greva numai cu respectarea normelor stabilite prin conventiile internationale ratificate de statul roman.

Art.210

(1) In unitatile sanitare si de asistenta sociala, de telecomunicatii, in unitatile de transporturi pe caile ferate, inclusiv pentru gardienii feroviari, in unitatile care asigura transportul in comun si salubritatea localitatilor,
precum si aprovizionarea populatiei cu gaze, energie electrica, apa si caldura, greva este permisa cu conditia ca grevistii si angajatorii sa asigure serviciile esentiale, dar nu mai putin de o treime din activitatea normala.  
(2) Angajatii din unitatile sistemului energetic national, din unitatile operative de la sectoarele nucleare, din
unitatile cu foc continuu pot declansa greva cu conditia asigurarii a cel putin unei treimi din activitate, care sa
nu puna in pericol viata si sanatatea populatiei si care sa asigure functionarea instalatiilor in deplina siguranta.
(3) Functionarii publici cu statut special din cadrul Ministerului Administratiei si Internelor, al administratiilor
publice locale si al Administratiei Nationale a Penitenciarelor pot declansa greva cu conditia asigurarii a cel
putin unei treimi din activitate, care sa nu puna in pericol viata si sanatatea populatiei si sa nu afecteze major
linistea si ordinea publica.
(4) Obligatiile ce revin grevistilor si angajatorilor prevazute de alin. (1), (2) si (3) se stabilesc prin contractele
colective de munca aplicabile sau, dupa caz, prin acordurile colective de munca. In absenta contractului
colectiv de munca/acordului colectiv de munca, aceste obligatii se stabilesc printr-un acord comun care se
inregistreaza la inspectoratul teritorial de munca, sau, dupa caz, la Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei
Sociale, cu 24 de ore anterior declansarii grevei.

 
 
Art.211

Sunt conflicte individuale de munca urmatoarele:
a) conflictele in legatura cu incheierea, executarea, modificarea, suspendarea si incetarea contractelor
individuale de munca si a raporturilor de serviciu;
b) conflictele in legatura cu plata unor despagubiri pentru acoperirea prejudiciilor cauzate de parti prin
neindeplinirea sau indeplinirea necorespunzatoare a obligatiilor stabilite prin contractul individual de munca si a raporturilor de serviciu;
c) conflictele in legatura cu constatarea nulitatii contractelor individuale de munca si a raporturilor de serviciu ori a unor clauze ale acestora;

Art.212

Nu sunt considerate conflicte individuale de munca, in sensul prezentei legi, conflictele dintre angajatorii si persoanele care presteaza diferite activitati acestora, in temeiul altor contracte decat contractul individual de munca sau a raporturilor de serviciu.
  Art.213

Conflictele individuale de munca se solutioneaza de catre sectiile sau completele specializate in litigii de munca si asigurari sociale de la tribunalele judetene si al Municipiului Bucuresti.

Art.214

Cererile referitoare la solutionarea conflictelor individuale de munca se adreseaza instantei competente in a carei circumscriptie isi domiciliul sau resedinta salariatul. Cererile formulate de organizatiile sindicale in numele membrilor lor pot fi adresate si la instanta judecatoreasca competenta in a carei circumscriptie teritoriala isi are sediul organizatia sindicala.

Art.215

Cererile pot fi formulate de cei ale caror drepturi au fost incalcate, sau dupa caz, de organizatiile sindicale ai
caror membri sunt, dupa cum urmeaza:  
a) in termen de 30 de zile calendaristice de la data la care a fost comunicata decizia unilaterala a
angajatorului referitoare la incheierea, executarea, modificarea, suspendarea sau incetarea contractului
individual de munca sau a raportului de serviciu ;
b) in termen de 30 de zile calendaristice de la data la care a fost comunicata decizia de sanctionare
disciplinara;
c) in termen de 3 ani de la data nasterii dreptului la actiune in situatia in care obiectul conflictului de munca
consta in plata unor drepturi salariale neacordate sau a unor despagubiri catre salariat.

Art.216

(1) Cererile referitoare la solutionarea conflictelor individuale de munca se judeca in regim de urgenta.
(2) Termenele de judecata nu pot fi mai mari de 15 zile.
(3) Partile sunt legal citate, daca citatia le-a fost inmanata cu cel putin o zi inaintea judecarii.

Art.217

In cazul in care sunt contestate masuri unilaterale dispuse de catre angajator, acesta are obligatia, sub
sanctiunea decaderii din proba, ca, pana la prima zi de infatisare, sa depuna dovezile in baza carora a luat masura respectiva.

Art.218

La prima zi de infatisare, inainte de intrarea in dezbateri, instanta are obligatia de a incerca stingerea conflictului prin impacarea partilor.

Art.219

(1) In cazul in care judecata continua, administrarea probelor se va face cu respectarea regimului de urgenta al judecarii conflictelor individuale de munca.
(2) In cazul  conflictelor individuale de munca, sarcina probei revine angajatorului.
(3) Instanta poate sa decada din beneficiul probei admise partea care intarzie cu mai mult de 20 de zile
administrarea acesteia.

Art.220

(1) Hotararile prin care se solutioneaza fondul cauzei se pronunta in ziua in care au luat sfarsit dezbaterile.
(2) In situatii deosebite pronuntarea poate fi amanata cel mult doua zile.

Art.221

(1) Hotararile instantei de fond sunt definitive si executorii de drept.
(2) Hotararile motivate ale instantei de fond se redacteaza si se comunica partilor in termen de cel mult 15 zile de la pronuntare.

Art.222

Termenul de recurs este de 10 zile de la data comunicarii hotararii pronuntate de instanta de fond.

Art.223

(1) In caz de admitere a recursului, instanta va judeca in fond cauza.
(2) Prevederile alin. (1) nu se aplica in urmatoarele situatii:
a) solutionarea cauzei de instanta de fond s-a facut cu incalcarea prevederilor legale referitoare la competenta;
b) judecarea pe fond a avut loc in lipsa partii care nu a fost legal citata;
c) instanta de fond a solutionat procesul fara a intra in cercetarea fondului cauzei.



Art.224

Neexecutarea unei hotarari judecatoresti definitive privind plata salariilor in termen de 15 zile calculate de la data cererii de executare adresate angajatorului de partea interesata, constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 6 luni ori cu amenda.

Art.225

Neexecutarea unei hotarari judecatoresti definitive privind reintegrarea in munca a unui salariat constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 1 an ori cu amenda.

Art.226

Raspunderea pentru savarsirea infractiunilor prevazute la art. 224-225 revine persoanelor care aveau obligatia de a dispune plata salariilor sau, dupa caz, reintegrarea lucratorului respectiv.

Art.227

(1) In cazul infractiunilor prevazute la art. 224-225 actiunea penala se pune in miscare la plangerea persoanei
vatamate ori a organizatiei sindicale al carui membru este.
(2) Impacarea partilor inlatura raspunderea penala.  

Art.228

(1) In cazul in care greva este declansata cu nerespectarea prevederilor din prezenta lege, greva poate fi
declarata neconforma sau nelegala.
(2) Greva este neconforma daca:
a) sesizarea adresata angajatorului privind premisele declansarii conflictului nu indeplineste conditiile
prevazute la art.176, alin.2 ;
b) daca greva a fost declansata pentru motive diferite de cele care au stat la baza declansarii conflictului colectiv de munca.
(3) Greva este nelegala daca :
a) organizatorii nu fac dovada, la cererea instantei, a declansarii grevei in conditiile expres prevazute de statutele proprii ;
b) organizatorii nu au indeplinit obligatia de a anunta angajatorul cu 48 de ore inainte de declansarea grevei.

Art.229

Competenta declararii grevei  ca neconforme sau nelegale revine sectiilor sau completelor specializate in solutionarea litigiilor de munca ale tribunalelor in a caror raza teritoriala se afla sediul sindicatului sau a organizatiei sindicale organizatoare a grevei ori, in cazul in care organizatorii grevei sunt reprezentantii
salariatilor, sediul unitatii.

Art.230

(1) Sub sanctiunea nulitatii, citatia va fi comunicata partilor cu cel putin 3 zile inaintea datei judecatii.
(2) Judecarea cauzei se face in regim de urgenta.

Art.231

(1) Declararea grevei ca neconforma atrage obligatia organizatorilor grevei de a acoperi erorile constatate de
instanta in declansarea grevei, in termen de 24 de ore de la comunicarea hotararii.
(2) Hotararea de declarare a grevei ca nelegala are ca efect incetarea grevei si este executorie de la data
comunicarii. Hotararea poate fi atacata cu recurs in 10 zile de la comunicare.

Art.232

(1) Orice actiune impotriva grevistilor sau organizatorilor grevei privitoare la daune  este admisibila numai in
masura in care angajatorul face dovada ca angajatii au continuat greva dupa comunicarea hotararii de declarare
ca nelegala a grevei de catre instanta de judecata.
(2) In situatiile prevazute la alin.1 angajatii grevisti si organizatorii grevei raspund solidar pentru pagubele
produse din vina lor pentru continuarea unei greve declarate ca nelegale.