Raportul final al cercetarii disciplinare prealabile. Recurs in interesul legii

Decizie nr. 619 din 5 octombrie 2021 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 252 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, in interpretarea data prin Decizia nr. 16 din 12 noiembrie 2012, pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie - Completul competent sa judece recursul in interesul legii, publicat in Monitorul Oficial nr. 143 din 11 februarie 2022

Valer Dorneanu    - presedinte
Cristian Deliorga    - judecator
Marian Enache    - judecator
Daniel Marius Morar    - judecator
Mona-Maria Pivniceru    - judecator
Gheorghe Stan    - judecator
Livia Doina Stanciu    - judecator
Elena-Simina Tanasescu    - judecator
Patricia Marilena Ionea    - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantei Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.
1. Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 252 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, in interpretarea data prin Decizia nr. 16 din 12 noiembrie 2012, pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie - Completul competent sa judece recursul in interesul legii. Exceptia a fost ridicata de Ion Perianu in Dosarul nr. 2.802/113/2018 al Curtii de Apel Galati - Sectia conflicte de munca si asigurari sociale si constituie obiectul Dosarului Curtii Constitutionale nr. 2.798D/2019.
2. La apelul nominal lipsesc partile. Procedura de citare este legal indeplinita.
3. Presedintele dispune sa se faca apelul si in dosarele Curtii Constitutionale nr. 2.799D/2019-2.803D/2019, nr. 2.814D/2019-2.827D/2019, nr. 2.944D/2019-2.955D/2019, nr. 2.957D/2019, nr. 2.958D/2019, nr. 2.961D/2019, nr. 2.972D/2019, nr. 3.005D/2019, nr. 3.006D/2019, nr. 3.053D/2019-3.068D/2019, nr. 3.117D/2019-3.122D/2019, nr. 3.157D/2019-3.159D/2019, nr. 3.199D/2019-3.201D/2019, nr. 3.209D/2019-3.213D/2019, nr. 3.228D/2019, nr. 3.296D/2019-3.299D/2019, avand ca obiect exceptia de neconstitutionalitate a acelorasi dispozitii de lege, exceptie ridicata de Gheorghe Calota, Marian Radu, Radu Alexandru, Petrus Danciu, Nicolae Zara, Daniel Gavaneanu, Gheorghe Vasilache, Cristea Pricope, Nelu Tobosaru, Iulian Lazar, Lucian Radu, Nicu Cirlan, Valentin Petcu, Marian Matei, Stelica Stanescu, Georgiu Dumitru, George Sandu, Aurelian Tigau, Valentino Robertino Andrei, Ionel Popa, Ionut Ilie, Dumitru Roscan, Virgil Burlacu, Tudorel Munteanu, Jeni Chirita, Laurentiu Dumitru, Nicolae Mitrofan, Marian Serbu, Neculai Talaba, Aurel Raita, Sorin Turcu, Ionel Chirila, Petrica Tanasuica, Vasile Taras, Stefan Zavoiu, Marian Podaru, CondorNicolae Jorascu, Ionel Isac, Cornel Ghergus, Cristian Iacob, Stanel Bitca, Valentin Drutu, Ionel Cretu, Florin Satnoianu, Constantin Bercaru, Ionel Lepadatu, Gigel Girba, Gica Popa, Petrica Lungu, Stelica Dudulea, Gabriel Milea, Ionel Vintila, Gheorghita Secareanu, Serban Banciu, Nicu Bratosin, Ion-Tiberiu Raducu, Silviu Stefan, Stefan Hornet, Dumitru Nedelcu, Angelin Pirosca, Gigel Nanescu, Alexandru Nicolaie, Stan Iordan, Cosmin Ionel Mitu, Danut Bustiuc, George Popescu, Viorel Coman, Marin Cioroiu, Marius Dragu, Sandel Veliscu, Emanoil Chirila, Mihai Dragomir, Viorel Dicianu, Valentin Brescan si Adrian Boncu in dosarele nr. 2.815/113/2018, nr. 2.811/113/2018, nr. 2.845/113/2018, nr. 2.867/113/2018, nr. 2.894/113/2018, nr. 2.788/113/2018, nr. 2.834/113/2018, nr. 2.794/113/2018, nr. 2.813/113/2018, nr. 2.896/113/2018, nr. 2.923/113/2018, nr. 2.859/113/2018, nr. 2.790/113/2018, nr. 2.808/113/2018, nr. 2.824/113/2018, nr. 2.853/113/2018, nr. 2.919/113/2018, nr. 2.818/113/2018, nr. 2.831/113/2018, nr. 2.882/113/2018, nr. 2.925/113/2018, nr. 2.812/113/2018, nr. 2.838/113/2018, nr. 2.805/113/2018, nr. 2.797/113/2018, nr. 2.878/113/2018, nr. 2.887/113/2018, nr. 2.832/113/2018, nr. 2.814/113/2018, nr. 2.881/113/2018, nr. 2.880/113/2018, nr. 2.873/113/2018, nr. 2.854/113/2018, nr. 2.861/113/2018, nr. 2.876/113/2018, nr. 2.884/113/2018, nr. 2.869/113/2018, nr. 2.825/113/2018, nr. 2.826/113/2018, nr. 2.833/113/2018, nr. 2.842/113/2018, nr. 2.843/113/2018, nr. 2.862/113/2018, nr. 2.865/113/2018, nr. 2.870/113/2018, nr. 2.852/113/2018, nr. 2.856/113/2018, nr. 2.857/113/2018, nr. 2.858/113/2018, nr. 2.883/113/2018, nr. 2.885/113/2018, nr. 2.891/113/2018, nr. 2.899/113/2018, nr. 2.799/113/2018, nr. 2.800/113/2018, nr. 2.789/113/2018, nr. 2.879/113/2018, nr. 2.822/113/2018, nr. 2.868/113/2018, nr. 2.817/113/2018, nr. 2.902/113/2018, nr. 2.921/113/2018, nr. 2.888/113/2018, nr. 2.897/113/2018, nr. 2.900/113/2018, nr. 2.903/113/2018, nr. 2.795/113/2018, nr. 2.875/113/2018, nr. 2.898/113/2018, nr. 2.803/113/2018, nr. 2.877/113/2018, nr. 2.792/113/2018, nr. 2.844/113/2018, nr. 2.895/113/2018 si nr. 2.801/113/2018 ale Curtii de Apel Galati - Sectia conflicte de munca si asigurari sociale.
4. La apelul nominal lipsesc partile. Procedura de citare este legal indeplinita.
5. Curtea, avand in vedere obiectul exceptiilor de neconstitutionalitate, pune in discutie, din oficiu, problema conexarii cauzelor. Reprezentanta Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, in temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, dispune conexarea dosarelor nr. 2.799D/2019-2.803D/2019, nr. 2.814D/2019-2.827D/2019, nr. 2.944D/2019-2.955D/2019, nr. 2.957D/2019, nr. 2.958D/2019, nr. 2.961D/2019, nr. 2.972D/2019, nr. 3.005D/2019, nr. 3.006D/2019, nr. 3.053D/2019-3.068D/2019, nr. 3.117D/2019-3.122D/2019, nr. 3.157D/2019-3.159D/2019, nr. 3.199D/2019-3.201D/2019, nr. 3.209D/2019-3.213D/2019, nr. 3.228D/2019, nr. 3.296D/2019-3.299D/2019 la Dosarul nr. 2.798D/2019, care a fost primul inregistrat.
6. Cauza fiind in stare de judecata, presedintele Curtii acorda cuvantul reprezentantei Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a exceptiei ca neintemeiata. In acest sens, arata ca Inalta Curte de Casatie si Justitie a interpretat dispozitiile art. 252 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 in virtutea competentei sale constitutionale consacrate prin art. 126 alin. (3).
CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarelor, constata urmatoarele:
7. Prin incheierile din 26 septembrie 2019, pronuntate in dosarele nr. 2.802/113/2018, nr. 2.815/113/2018, nr. 2.811/113/2018, nr. 2.845/113/2018, nr. 2.867/113/2018, nr. 2.894/113/2018, nr. 2.882/113/2018, nr. 2.925/113/2018, nr. 2.812/113/2018, nr. 2.838/113/2018, nr. 2.805/113/2018 si nr. 2.797/113/2018, prin incheierile din 24 septembrie 2019, pronuntate in dosarele nr. 2.788/113/2018, nr. 2.834/113/2018, nr. 2.794/113/2018, nr. 2.813/113/2018, nr. 2.896/113/2018, nr. 2.923/113/2018, nr. 2.859/113/2018, nr. 2.790/113/2018, nr. 2.808/113/2018, nr. 2.824/113/2018, nr. 2.853/113/2018, nr. 2.919/113/2018, nr. 2.818/113/2018 si nr. 2.831/113/2018, prin incheierile din 3 octombrie 2019, pronuntate in dosarele nr. 2.878/113/2018, nr. 2.887/113/2018, nr. 2.814/113/2018, nr. 2.881/113/2018, nr. 2.880/113/2018, nr. 2.873/113/2018, nr. 2.854/113/2018 si nr. 2.861/113/2018, prin incheierile din 15 octombrie 2019, pronuntate in dosarele nr. 2.832/113/2018 si nr. 2.884/113/2018, prin incheierea din 24 octombrie 2019, pronuntata in Dosarul nr. 2.876/113/2018, prin incheierile din 17 octombrie 2019, pronuntate in dosarele nr. 2.869/113/2018 si nr. 2.921/113/2018, prin incheierile din 31 octombrie 2019, pronuntate in dosarele nr. 2.825/113/2018, nr. 2.826/113/2018, nr. 2.833/113/2018, nr. 2.842/113/2018, nr. 2.843/113/2018, nr. 2.862/113/2018, nr. 2.865/113/2018, nr. 2.870/113/2018, nr. 2.852/113/2018, nr. 2.856/113/2018, nr. 2.857/113/2018, nr. 2.858/113/2018, nr. 2.883/113/2018, nr. 2.885/113/2018, nr. 2.891/113/2018 si nr. 2.899/113/2018, prin incheierile din 7 noiembrie 2019, pronuntate in dosarele nr. 2.799/113/2018, nr. 2.800/113/2018, nr. 2.789/113/2018, nr. 2.879/113/2018, nr. 2.822/113/2018, nr. 2.868/113/2018, nr. 2.817/113/2018, nr. 2.902/113/2018, nr. 2.888/113/2018, nr. 2.897/113/2018 si nr. 2.900/113/2018, prin incheierile din 5 noiembrie 2019, pronuntate in dosarele nr. 2.903/113/2018, nr. 2.795/113/2018, nr. 2.875/113/2018, nr. 2.898/113/2018, nr. 2.803/113/2018, nr. 2.792/113/2018, nr. 2.844/113/2018, nr. 2.895/113/2018 si nr. 2.801/113/2018, si prin Incheierea din 28 noiembrie 2019, pronuntata in Dosarul nr. 2.877/113/2018, Curtea de Apel Galati - Sectia conflicte de munca si asigurari sociale a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 252 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, in interpretarea data prin Decizia nr. 16 din 12 noiembrie 2012, pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie - Completul competent sa judece recursul in interesul legii. Exceptia a fost ridicata de Ion Perianu, Gheorghe Calota, Marian Radu, Radu Alexandru, Petrus Danciu, Nicolae Zara, Ionel Popa, Ionut Ilie, Dumitru Roscan, Virgil Burlacu, Tudorel Munteanu, Jeni Chirita, Daniel Gavaneanu, Gheorghe Vasilache, Cristea Pricope, Nelu Tobosaru, Iulian Lazar, Lucian Radu, Nicu Cirlan, Valentin Petcu, Marian Matei, Stelica Stanescu, Georgiu Dumitru, George Sandu, Aurelian Tigau, Valentino Robertino Andrei, Laurentiu Dumitru, Nicolae Mitrofan, Neculai Talaba, Aurel Raita, Sorin Turcu, Ionel Chirila, Petrica Tanasuica, Vasile Taras, Marian Serbu, Marian Podaru, Stefan Zavoiu, Condor-Nicolae Jorascu, Alexandru Nicolaie, Ionel Isac, Cornel Ghergus, Cristian Iacob, Stanel Bitca, Valentin Drutu, Ionel Cretu, Florin Satnoianu, Constantin Bercaru, Ionel Lepadatu, Gigel Girba, Gica Popa, Petrica Lungu, Stelica Dudulea, Gabriel Milea, Ionel Vintila, Gheorghita Secareanu, Serban Banciu, Nicu Bratosin, Ion-Tiberiu Raducu, Silviu Stefan, Stefan Hornet, Dumitru Nedelcu, Angelin Pirosca, Gigel Nanescu, Stan Iordan, Cosmin Ionel Mitu, Danut Bustiuc, George Popescu, Viorel Coman, Marin Cioroiu, Marius Dragu, Sandel Veliscu, Mihai Dragomir, Viorel Dicianu, Valentin Brescan, Adrian Boncu si Emanoil Chirila.
8. In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorii acesteia sustin ca interpretarea data de catre Inalta Curte de Casatie si Justitie - Completul competent sa judece recursul in interesul legii dispozitiilor art. 252 alin. (1) din Codul muncii, prin Decizia nr. 16 din 12 noiembrie 2012, potrivit careia "momentul de la care incepe sa curga termenul de 30 de zile calendaristice pentru aplicarea sanctiunii disciplinare este data inregistrarii raportului final al cercetarii disciplinare prealabile la registratura unitatii", contravine prevederilor art. 1 alin. (4) si art. 126 alin. (3) din Constitutie. Prin aceasta decizie, instanta suprema si-a depasit puterile conferite de art. 126 alin. (3) din Constitutie, intrucat a adaugat la lege, modificand data de la care incepe sa curga termenul pentru aplicarea sanctiunii disciplinare. Astfel, Inalta Curte de Casatie si Justitie "legifereaza" raportul final al cercetarii disciplinare prealabile, notiune ce nu exista in Codul muncii, pentru a putea face trimitere la aceasta.
9. Curtea de Apel Galati - Sectia conflicte de munca si asigurari sociale apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate nu este intemeiata, Inalta Curte de Casatie si Justitie - Completul competent sa judece recursul in interesul legii pronuntandu-se prin Decizia nr. 16 din 12 noiembrie 2012 in limitele competentei sale constitutionale.
10. In conformitate cu dispozitiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, incheierile de sesizare au fost comunicate presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.
11. Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernul si Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate.
CURTEA,
examinand incheierile de sesizare, raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile de lege criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine urmatoarele:
12. Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.
13. Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie, potrivit incheierilor de sesizare, dispozitiile art. 252 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 345 din 18 mai 2011, in interpretarea data prin Decizia nr. 16 din 12 noiembrie 2012, pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie - Completul competent sa judece recursul in interesul legii, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 817 din 5 decembrie 2012. Dispozitiile art. 252 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 au urmatorul continut: "(1) Angajatorul dispune aplicarea sanctiunii disciplinare printr-o decizie emisa in forma scrisa, in termen de 30 de zile calendaristice de la data luarii la cunostinta despre savarsirea abaterii disciplinare, dar nu mai tarziu de 6 luni de la data savarsirii faptei."
14. Prin Decizia nr. 16 din 12 noiembrie 2012, Inalta Curte de Casatie si Justitie - Completul competent sa judece recursul in interesul legii a decis ca, "in interpretarea si aplicarea art. 252 alin. (1) din Codul muncii, republicat, momentul de la care incepe sa curga termenul de 30 de zile calendaristice pentru aplicarea sanctiunii disciplinare este data inregistrarii raportului final al cercetarii disciplinare prealabile la registratura unitatii".
15. Autorii exceptiei sustin ca sunt incalcate prevederile art. 1 alin. (4) si ale art. 126 alin. (3) din Constitutie, referitoare la principiul separatiei puterilor in stat, respectiv la competenta Inaltei Curti de Casatie si Justitie de a asigura interpretarea si aplicarea unitara a legii.
16. Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constata ca solutia legislativa potrivit careia aplicarea sanctiunii disciplinare salariatului se realizeaza in termen de 30 de zile calendaristice de la data luarii la cunostinta despre savarsirea abaterii disciplinare, dar nu mai tarziu de 6 luni de la data savarsirii faptei, a mai fost supusa controlului de constitutionalitate. Astfel, pronuntandu-se asupra dispozitiilor art. 13 alin. 4 din Legea nr. 1/1970 privind organizarea si disciplina muncii in unitatile socialiste de stat, publicata in Buletinul Oficial, Partea I, nr. 27 din 27 martie 1970, reglementarea anterioara Legii nr. 53/2003 care continea aceasta solutie legislativa, Curtea a retinut ca termenele prevazute de aceste dispozitii de lege constituiau "garantii indispensabile derularii contractului de munca atat pentru angajat, cat si pentru cel ce angajeaza", intrucat reprezentau o masura de protectie a angajatilor fata de aplicarea arbitrara a unui regim sanctionator si asigurau stabilitatea raporturilor juridice de munca. Prin aceeasi decizie s-a aratat ca "accesul liber la justitie ar putea fi pus sub semnul indoielii, in conditiile in care cel in drept sa adopte masura disciplinara ar putea-o amana, cu rea-credinta, la nesfarsit, impiedicandu-l pe salariat sa obtina in justitie clarificarea situatiei sale. In situatia in care nu ar exista un termen de prescriptie a aplicarii sanctiunii disciplinare, Curtea retine ca aplicarea sanctiunii, in cazul angajatului la o societate comerciala, ar echivala cu imprescriptibilitatea raspunderii, consecinta inacceptabila si absurda, din perspectiva principiilor generale ale raspunderii juridice" (Decizia nr. 71 din 11 mai 1999, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 352 din 26 iulie 1999).
17. Ulterior, avand a se pronunta asupra solutiei legislative a art. 268 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 72 din 5 februarie 2003, care, in urma republicarii acestei legi, se regaseste in continutul art. 252 alin. (1), Curtea a retinut ca art. 268 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 indeplinea cerintele de previzibilitate, deoarece textul avea o redactare univoca, nefiind susceptibil de o interpretare abuziva sau arbitrara. In acel context Curtea a aratat ca "data luarii la cunostinta despre savarsirea abaterii disciplinare este cea la care reprezentantul legal sau conventional al angajatorului a fost instiintat despre savarsirea acesteia sau cea care rezulta din coroborarea unor fapte sau acte ce demonstreaza faptul ca reprezentantul angajatorului cunostea sau avea stiinta despre abaterea savarsita" (Decizia nr. 743 din 2 iunie 2011, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 579 din 16 august 2011). Aceste considerente s-au raportat la criticile formulate in acea cauza, in care se arata ca "exista o multitudine de ipoteze in virtutea carora se poate aprecia, in mod subiectiv sau nu, ca un anumit document sau o anumita depozitie testimoniala pot marca acest moment", motiv pentru care se invoca lipsa de claritate a reglementarii.
18. Prin Decizia nr. 16 din 12 noiembrie 2012, Inalta Curte de Casatie si Justitie - Completul competent sa judece recursul in interesul legii a avut a se pronunta cu privire la calcularea termenului de 30 de zile in care trebuie aplicata sanctiunea disciplinara conform art. 252 alin. (1) din Codul muncii, respectiv momentul de la care incepe sa curga acest termen. In mod concret, instanta suprema a trebuit sa decida asupra interpretarii acestui text de lege, avand in vedere existenta unei orientari jurisprudentiale potrivit careia data de la care incepe sa curga termenul de 30 de zile calendaristice este aceea la care nota/procesul-verbal de sesizare/raportul de informare/referatul de prezentare a situatiei s-a inregistrat in registrul general al angajatorului si a dobandit data certa, precum si a altei orientari jurisprudentiale, potrivit careia momentul de la care incepe sa curga termenul de 30 de zile este acela la care reprezentantul angajatorului, abilitat sa aplice sanctiuni disciplinare, a luat cunostinta despre savarsirea abaterii disciplinare din raportul de cercetare disciplinara prealabila, dar nu mai tarziu de 6 luni de la data savarsirii faptei.
19. Inalta Curte de Casatie si Justitie - Completul competent sa judece recursul in interesul legii a apreciat ca este corecta cea de-a doua interpretare, astfel ca "termenul de 30 de zile nu poate curge decat de la data la care, in urma finalizarii cercetarii disciplinare prealabile, fapta salariatului a fost calificata ca abatere disciplinara si a fost adusa la cunostinta reprezentantului angajatorului abilitat sa aplice sanctiuni disciplinare, prin inregistrarea raportului final asupra cercetarii disciplinare la registratura unitatii. Aceasta deoarece fapta dobandeste caracteristicile unei abateri disciplinare numai dupa finalizarea procedurii «cercetarii disciplinare prealabile», care are atat caracter obligatoriu, cat si anterior oricarei alte masuri, astfel cum rezulta din chiar denumirea sa. Doar in momentul identificarii elementelor cerute pentru existenta unei abateri disciplinare se poate vorbi despre incunostintarea angajatorului asupra «savarsirii» acesteia."
20. Inalta Curte de Casatie si Justitie - Completul competent sa judece recursul in interesul legii a subliniat ca "legiuitorul a reglementat si un termen maxim de prescriptie de 6 luni, in care poate fi aplicata sanctiunea disciplinara, in scopul de a nu permite angajatorului sa isi exercite abuziv prerogativele si sa prelungeasca nepermis cercetarea prealabila si aplicarea sanctiunii, aspect de natura a afecta raporturile de munca prin crearea unei stari de nesiguranta a salariatului privind securitatea locului sau de munca. Prin aceasta dispozitie legala, legiuitorul a inteles sa protejeze raporturile de munca, prin permisiunea acordata angajatorului de a realiza o cercetare prealabila riguroasa, care sa nu fie conditionata de incadrarea intr-un termen-limita, fiind cunoscut faptul ca verificarea existentei unei abateri disciplinare poate presupune uneori activitati complexe, de exemplu, analize tehnice, expertize contabile. Daca s-ar considera ca termenul de emitere a deciziei de sanctionare incepe sa curga anterior realizarii cercetarii disciplinare prealabile, ar insemna ca toate activitatile complexe, specifice acestei cercetari, sa se deruleze intr-o perioada mai scurta de 30 de zile, ceea ce poate fi uneori imposibil din punct de vedere practic sau poate conduce la rezultate eronate".
21. Inalta Curte de Casatie si Justitie - Completul competent sa judece recursul in interesul legii a apreciat ca reglementarea a doua termene de prescriptie constituie o aplicare a principiului protejarii intereselor ambelor parti ale raportului de munca si al egalitatii armelor, respectiv: un termen minim de 30 de zile acordat angajatorului pentru a verifica daca aspectele constatate in procedura cercetarii prealabile constituie abatere disciplinara, daca se impune aplicarea unei sanctiuni disciplinare pentru aceasta abatere si pentru a motiva masura luata; si un termen de maximum 6 luni - in care este inclus si termenul de 30 de zile - pentru a inlatura orice abuz al angajatorului rezultand din pozitia sa dominanta in cadrul raportului de munca.
22. Analizand cele retinute de Inalta Curte de Casatie si Justitie - Completul competent sa judece recursul in interesul legii prin Decizia nr. 16 din 12 noiembrie 2012, Curtea apreciaza ca instanta suprema s-a circumscris competentei sale ce deriva din prevederile art. 126 alin. (3) din Constitutie, potrivit carora "asigura interpretarea si aplicarea unitara a legii de catre celelalte instante judecatoresti, potrivit competentei sale", precum si din dispozitiile art. 514-518 din Codul de procedura civila, pronuntandu-se asupra interpretarii art. 262 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii in conditiile existentei unor orientari jurisprudentiale diferite. Interpretarea data textului de lege nu constituie o completare a acestuia, ci o clarificare a momentului de la care se poate considera ca angajatorul "a luat cunostinta despre savarsirea abaterii disciplinare", astfel ca are un termen de 30 de zile pentru a dispune aplicarea sanctiunii disciplinare, fara a depasi insa 6 luni de la data savarsirii faptei.
23. Mai mult, Curtea Constitutionala apreciaza ca interpretarea instantei supreme asigura caracterul constitutional al dispozitiilor art. 252 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 din perspectiva garantarii drepturilor partilor raportului de munca. Astfel, desi, in aparenta, este in interesul salariatului ca termenul de 30 de zile sa curga cat mai repede, in realitate, Curtea apreciaza ca interesul sau este acela al stabilirii adevarului, ceea ce presupune ca o cercetare prealabila detaliata si riguroasa, cu analizarea tuturor datelor pe care le solicita un raport final al cercetarii disciplinare prealabile temeinic motivat, este incompatibila cu fixarea unui termen de 30 de zile in care ar urma sa aiba loc atat desfasurarea cercetarii disciplinare, cat si emiterea unei decizii de sanctionare a salariatului. Asa cum a observat si instanta suprema, riscul ca cercetarea disciplinara sa se prelungeasca nepermis de mult este evitat prin existenta termenului-limita de 6 luni de la savarsirea faptei, in care angajatorul poate sanctiona disciplinar salariatul.
24. In plus, Curtea apreciaza ca protectia drepturilor si intereselor salariatului in cadrul raportului de munca nu poate fi extinsa pana la a nega drepturile si interesele celeilalte parti a contractului de munca, respectiv angajatorul. In acest sens, Curtea Constitutionala, in jurisprudenta sa, a statuat ca, "desi protejarea drepturilor salariatului, aflat in raporturi de subordonare fata de angajator, reprezinta o forma de a asigura insasi protectia dreptului la munca, ca drept fundamental, legiuitorul este tinut, in egala masura, sa asigure protectia drepturilor angajatorului, prin instituirea unor masuri apte sa realizeze in mod concret scopul propus. Prin urmare, protectia dreptului la munca nu poate fi absolutizata cu consecinta afectarii dreptului angajatorului de a-si exercita libertatea economica" (Decizia nr. 279 din 23 aprilie 2015, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 431 din 17 iunie 2015, paragraful 34). Curtea a precizat ca restrangerea exercitiului dreptului la munca este justificata de apararea drepturilor si intereselor angajatorului care pot imbraca atat o forma patrimoniala, cat si una nepatrimoniala si pot avea natura unor drepturi fundamentale, asa cum este dreptul de proprietate, dar si de necesitatea protejarii libertatii economice, consacrate de art. 45 din Constitutie, care presupune, intre altele, si dreptul angajatorului de lua masurile necesare bunei desfasurari a activitatii economice (Decizia nr. 279 din 23 aprilie 2015, paragraful 33). Or, Curtea constata ca, in masura in care termenul de 30 de zile s-ar dovedi insuficient pentru ca persoana insarcinata cu efectuarea cercetarii disciplinare, comisia de disciplina sau consultantul extern, dupa caz, sa traga o concluzie finala asupra existentei abaterii disciplinare si a vinovatiei salariatului, angajatorul s-ar afla in imposibilitatea de a-si mai exercita prerogativa disciplinara, ceea ce ar afecta, in mod evident, drepturile ce ii revin in cadrul raportului de munca.
25. Pentru considerentele expuse, in temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUTIONALA
In numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neintemeiata, exceptia de neconstitutionalitate ridicata de Ion Perianu, Gheorghe Calota, Marian Radu, Radu Alexandru, Petrus Danciu, Nicolae Zara, Daniel Gavaneanu, Gheorghe Vasilache, Cristea Pricope, Nelu Tobosaru, Iulian Lazar, Lucian Radu, Nicu Cirlan, Valentin Petcu, Marian Matei, Stelica Stanescu, Georgiu Dumitru, George Sandu, Aurelian Tigau, Valentino Robertino Andrei, Ionel Popa, Ionut Ilie, Dumitru Roscan, Virgil Burlacu, Tudorel Munteanu, Jeni Chirita, Laurentiu Dumitru, Nicolae Mitrofan, Marian Serbu, Neculai Talaba, Aurel Raita, Sorin Turcu, Ionel Chirila, Petrica Tanasuica, Vasile Taras, Stefan Zavoiu, Marian Podaru, Condor-Nicolae Jorascu, Ionel Isac, Cornel Ghergus, Cristian Iacob, Stanel Bitca, Valentin Drutu, Ionel Cretu, Florin Satnoianu, Constantin Bercaru, Ionel Lepadatu, Gigel Girba, Gica Popa, Petrica Lungu, Stelica Dudulea, Gabriel Milea, Ionel Vintila, Gheorghita Secareanu, Serban Banciu, Nicu Bratosin, Ion-Tiberiu Raducu, Silviu Stefan, Stefan Hornet, Dumitru Nedelcu, Angelin Pirosca, Gigel Nanescu, Alexandru Nicolaie, Stan Iordan, Cosmin Ionel Mitu, Danut Bustiuc, George Popescu, Viorel Coman, Marin Cioroiu, Marius Dragu, Sandel Veliscu, Emanoil Chirila, Mihai Dragomir, Viorel Dicianu, Valentin Brescan si Adrian Boncu in dosarele nr. 2.802/113/2018, nr. 2.815/113/2018, nr. 2.811/113/2018, nr. 2.845/113/2018, nr. 2.867/113/2018, nr. 2.894/113/2018, nr. 2.788D/113/2018, nr. 2.834/113/2018, nr. 2.794/113/2018, nr. 2.813/113/2018, nr. 2.896/113/2018, nr. 2.923/113/2018, nr. 2.859/113/2018, nr. 2.790/113/2018, nr. 2.808/113/2018, nr. 2.824/113/2018, nr. 2.853/113/2018, nr. 2.919/113/2018, nr. 2.818/113/2018, nr. 2.831/113/2018, nr. 2.882/113/2018, nr. 2.925/113/2018, nr. 2.812/113/2018, nr. 2.838/113/2018, nr. 2.805/113/2018, nr. 2.797/113/2018, nr. 2.878/113/2018, nr. 2.887/113/2018, nr. 2.832/113/2018, nr. 2.814/113/2018, nr. 2.881/113/2018, nr. 2.880/113/2018, nr. 2.873/113/2018, nr. 2.854/113/2018, nr. 2.861/113/2018, nr. 2.876/113/2018, nr. 2.884/113/2018, nr. 2.869/113/2018, nr. 2.825/113/2018, nr. 2.826/113/2018, nr. 2.833/113/2018, nr. 2.842/113/2018, nr. 2.843/113/2018, nr. 2.862/113/2018, nr. 2.865/113/2018, nr. 2.870/113/2018, nr. 2.852/113/2018, nr. 2.856/113/2018, nr. 2.857/113/2018, nr. 2.858/113/2018, nr. 2.883/113/2018, nr. 2.885/113/2018, nr. 2.891/113/2018, nr. 2.899/113/2018, nr. 2.799/113/2018, nr. 2.800/113/2018, nr. 2.789/113/2018, nr. 2.879/113/2018, nr. 2.822/113/2018, nr. 2.868/113/2018, nr. 2.817/113/2018, nr. 2.902/113/2018, nr. 2.921/113/2018, nr. 2.888/113/2018, nr. 2.897/113/2018, nr. 2.900/113/2018, nr. 2.903/113/2018, nr. 2.795/113/2018, nr. 2.875/113/2018, nr. 2.898/113/2018, nr. 2.803/113/2018, nr. 2.877/113/2018, nr. 2.792/113/2018, nr. 2.844/113/2018, nr. 2.895/113/2018 si nr. 2.801/113/2018 ale Curtii de Apel Galati - Sectia conflicte de munca si asigurari sociale si constata ca dispozitiile art. 252 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, in interpretarea data prin Decizia nr. 16 din 12 noiembrie 2012, pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie - Completul competent sa judece recursul in interesul legii, sunt constitutionale in raport cu criticile formulate.
Definitiva si general obligatorie.
Decizia se comunica Curtii de Apel Galati - Sectia conflicte de munca si asigurari sociale si se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
Pronuntata in sedinta din data de 5 octombrie 2021.

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Patricia Marilena Ionea