Sume considerate a fi platite in mod nelegal cu titlu de pensie de urmas

Decizie nr. 143 din 13 martie 2014 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 71 alin. (2), art. 92 alin. (2) lit. d) si art. 94 alin. (2) din Legea 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale

Augustin Zegrean    - presedinte
Valer Dorneanu    - judecator
Toni Grebla    - judecator
Petre Lazaroiu    - judecator
Mircea Stefan Minea    - judecator
Daniel-Marius Morar    - judecator
Puskas Valentin Zoltan    - judecator
Tudorel Toader    - judecator
Patricia Marilena Ionea    - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.
Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 71 alin. (2), art. 92 alin. (2) lit. d) si art. 94 alin. (2) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, exceptie ridicata de Bogdan Cristian Raducanu in Dosarul nr. 5.600/288/2013* al Tribunalului Valcea - Sectia I civila si care constituie obiectul Dosarului Curtii Constitutionale nr. 893D/2013.
La apelul nominal lipsesc partile, fata de care procedura de citare este legal indeplinita.
Cauza fiind in stare de judecata, presedintele acorda cuvantul reprezentantului Ministerului Public, care, invocand jurisprudenta in materie a Curtii Constitutionale, pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neintemeiata.


CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
Prin Incheierea din 2 decembrie 2013, pronuntata in Dosarul nr. 5.600/288/2013*, Tribunalul Valcea - Sectia I civila a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 71 alin. (2), art. 92 alin. (2) lit. d) si art. 94 alin. (2) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale.
Exceptia a fost ridicata de Bogdan Cristian Raducanu cu prilejul solutionarii contestatiei la executare formulate impotriva Deciziei de recuperare nr. 373 din 28 aprilie 2010 privind sumele considerate a fi platite in mod nelegal cu titlu de pensie de urmas in perioada 1 august 2009-31 martie 2010.
In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine, in esenta, ca dispozitiile de lege criticate sunt neconstitutionale, intrucat prevad suspendarea platii pensiei de urmas, care este un drept castigat si fundamental, in conditiile in care titularul acestui drept realizeaza alte venituri dintr-o activitate profesionala intr-un cuantum ce depaseste o patrime din salariul mediu brut. Astfel, arata ca sumele platite cu titlu de contributie la asigurarile sociale de catre contribuabilul sustinator decedat indreptatesc pe mostenitori sa beneficieze de o pensie al carei cuantum sa reflecte nivelul veniturilor realizate de catre sustinatorul decedat. Totodata, considera ca, atat timp cat beneficiarii pensiei pentru limita de varsta pot cumula pensia cu veniturile dintr-o activitate profesionala, si beneficiarii pensiei de urmas ar trebui sa aiba acelasi drept, avand in vedere ca cele doua categorii de pensii se acorda in baza aceleiasi legi.
In ceea ce priveste prevederile art. 71 alin. (2) din Legea nr. 19/2000, arata ca acestea sunt discriminatorii, deoarece instituie o diferenta nejustificata sub aspectul cuantumului pensiei cuvenite urmasului in raport cu cea cuvenita sustinatorului decedat. Or, considera ca toate categoriile de pensii asigurate prin sistemul public, respectiv pensia pentru limita de varsta, de invaliditate ori de urmas, au la baza aceleasi principii - egalitatea si contributivitatea - si se alimenteaza din acelasi buget, astfel ca si calculul lor ar trebui sa respecte aceleasi principii.
Tribunalul Valcea - Sectia I civila considera ca exceptia de neconstitutionalitate nu este intemeiata.
In conformitate cu dispozitiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum si Avocatului Poporului, pentru a-si formula punctele de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.
Avocatul Poporului considera ca dispozitiile de lege criticate sunt constitutionale. In acest sens, invoca cele retinute de Curtea Constitutionala prin Decizia nr. 301/2004 si Decizia nr. 870/2008 in care a statuat ca dispozitiile de lege criticate nu creeaza discriminari si nu aduc atingere dreptului la pensie. De asemenea, arata ca pensia de urmas are natura juridica a unui ajutor acordat de stat sotului supravietuitor sau copiilor celui decedat, iar suspendarea platii acestei pensii in conditiile in care titularii realizeaza alte venituri brute lunare mai mari de o patrime din salariul mediu brut pe economie nu este decat o aplicare la nivelul legii a ratiunii pentru care a fost instituita pensia de urmas. Astfel, faptul ca o persoana care se angajeaza va avea un salariu mai mare de o patrime din salariul mediu brut pe economie reprezinta chiar vointa legiuitorului de a nu acorda ajutorul in cauza persoanelor angajate, care, in acest mod, isi asigura resursele materiale necesare traiului. Angajarea unei persoane beneficiare a pensiei de urmas reprezinta un act de vointa al acesteia in sensul ca isi poate asigura traiul fara a mai apela la ajutorul acordat de stat sub forma pensiei de urmas; in aceasta situatie, plata pensiei de urmas se suspenda, putand fi reluata in momentul in care persoana in cauza nu mai realizeaza venituri.
Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele de vedere solicitate.


CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile de lege criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine urmatoarele:
Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.
Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art. 71 alin. (2), art. 92 alin. (2) lit. d) si art. 94 alin. (2) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 140 din 1 aprilie 2000.
Textele de lege criticate au urmatoarea redactare:
- Art. 71 alin. (2):
"Cuantumul pensiei de urmas se stabileste in conditiile art. 76, prin aplicarea unui procent asupra punctajului mediu anual realizat de sustinator, aferent pensiei prevazute la alin. (1) lit. a) si b), in functie de numarul urmasilor indreptatiti, astfel:
a) pentru un singur urmas - 50%;
b) pentru 2 urmasi - 75%;
c) pentru 3 sau mai multi urmasi - 100%.";
- Art. 92 alin. (1) lit. d):
"Plata pensiei se suspenda incepand cu luna urmatoare celei in care:
[...]
d) beneficiarul unei pensii de urmas realizeaza dintr-o activitate profesionala venituri brute lunare mai mari de o patrime din salariul mediu brut pe economie, stabilit conform art. 5 alin. (3).";
- Art. 94 alin. (2):
"Beneficiarii pensiei de urmas pot cumula pensia cu veniturile realizate dintr-o activitate profesionala, daca veniturile brute lunare realizate nu depasesc o patrime din salariul mediu brut lunar pe economie, stabilit conform art. 5 alin. (3)."
Curtea constata ca Legea nr. 19/2000 a fost abrogata prin art. 196 lit. a) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010. Avand insa in vedere cele retinute prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea urmeaza a se pronunta asupra dispozitiilor de lege cu care a fost sesizata, aplicabile in cauza in care a fost invocata prezenta exceptie de neconstitutionalitate.
Autorul exceptiei de neconstitutionalitate considera ca dispozitiile de lege criticate sunt contrare urmatoarelor texte din Constitutie: art. 47 alin. (2) referitor la dreptul la pensie, art. 41 privind munca si protectia sociala a muncii, art. 16 privind egalitatea in drepturi a cetatenilor si art. 46 referitor la dreptul la mostenire.
Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constata ca argumentele invocate de autorul exceptiei pleaca de la premisa ca dreptul la pensie de urmas este un drept echivalent dreptului la pensie pentru limita de varsta si trebuie acordat urmasilor celui decedat in aceleasi conditii. Este motivul pentru care autorul exceptiei sustine ca sunt neconstitutionale suspendarea platii pensiei de urmas cand titularul acestui drept realizeaza venituri din activitati profesionale peste un anumit cuantum, imposibilitatea cumularii celor doua tipuri de venituri, precum si acordarea unei pensii de urmas al carei cuantum reprezinta doar un procent din pensia care s-ar fi cuvenit sustinatorului decedat.
Totodata, autorul exceptiei de neconstitutionalitate considera ca masura de suspendare a platii pensiei de urmas pe care o critica aduce atingere dreptului la munca.
Referindu-se la natura dreptului la pensie de urmas si, totodata, la constitutionalitatea masurii de suspendare a platii acesteia in conditiile in care titularul realizeaza si alte venituri din activitati profesionale ce sunt mai mari de o patrime din salariul mediu brut pe economie, Curtea, prin Decizia nr. 79 din 26 ianuarie 2010, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 122 din 23 februarie 2010, a statuat ca "ratiunea instituirii pensiei de urmas rezida in obligatia pozitiva a statului de a sustine sotul supravietuitor sau copiii celui decedat prin acoperirea cheltuielilor materiale necesare traiului si pentru a suplini astfel contributia materiala a celui decedat. Pensia de urmas, intrucat are natura unui ajutor din partea statului, nu se poate cumula cu alte venituri daca beneficiarul acesteia realizeaza venituri peste un anumit cuantum, considerat de legiuitor ca fiind suficient pentru un trai decent. In acest caz, ajutorul nu se mai justifica din moment ce beneficiarul pensiei de urmas realizeaza venituri din activitati profesionale peste un anumit cuantum ce ii permit sa isi asigure un trai decent independent de ajutorul primit din partea statului sub forma pensiei de urmas."
Prin urmare, Curtea a constatat ca pensia de urmas are natura juridica a unui ajutor acordat de stat persoanelor care se regasesc in cap. IV sectiunea V din Legea nr. 19/2000, in scopul suplinirii pe cat posibil a contributiei materiale a celui decedat.
Avand in vedere cele aratate mai sus, Curtea a retinut ca "suspendarea platii pensiei de urmas in cazul in care beneficiarul acesteia realizeaza dintr-o activitate profesionala venituri brute lunare mai mari de o patrime din salariul mediu brut pe economie nu este decat o aplicare la nivelul legii a ratiunii pentru care a fost instituita pensia de urmas. Faptul ca o persoana care se angajeaza va avea un salariu cel putin la nivelul salariului minim brut pe economie, care depaseste in toate situatiile o patrime din salariul mediu brut pe economie, reprezinta chiar vointa legiuitorului de a nu acorda ajutorul in cauza persoanelor angajate care, in acest mod, isi asigura resursele materiale necesare traiului. Angajarea unei persoane beneficiare a pensiei de urmas reprezinta un act de vointa al acesteia in sensul ca isi poate asigura traiul fara a mai apela la ajutorul acordat de stat sub forma pensiei de urmas; in aceasta situatie, plata pensiei de urmas se suspenda, putand fi reluata in momentul in care persoana in cauza nu mai realizeaza venituri."
Prin urmare, Curtea, avand in vedere cele statuate prin decizia mai sus amintita, conchide ca nu se poate pune un semn de egalitate intre pensia pentru limita de varsta si pensia de urmas, temeiurile acordarii acestor drepturi fiind diferite, astfel ca si tratamentul juridic aplicabil titularilor celor doua categorii de drepturi la pensie reflecta aceasta diferenta sub aspectul cuantumului pensiei cuvenite si al posibilitatii de a fi cumulata cu alte venituri.
Faptul ca pensia pentru limita de varsta se acorda in temeiul unei contributii nu reprezinta un temei pentru a considera ca mostenitorii celui care a platit aceasta contributie au un drept asupra pensiei care s-ar fi cuvenit celui decedat, pensie care s-ar converti, in opinia autorului exceptiei de neconstitutionalitate, in pensie de urmas. Astfel, Curtea retine, in acord cu cele statuate prin Decizia nr. 214 din 13 martie 2012, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 370 din 31 mai 2012, ca "sumele platite cu titlu de contributie la asigurarile sociale nu reprezinta un depozit la termen si, prin urmare, nu pot da nastere vreunui drept de creanta asupra statului sau a fondurilor de asigurari sociale".
In consecinta, obtinerea dreptului la pensie de urmas nu poate fi privita ca fiind o manifestare a dreptului de a mosteni, intrucat nu se exercita asupra elementelor din patrimoniul persoanei decedate, ci se obtine in temeiul legii, avand natura unui ajutor banesc acordat de stat.
In sfarsit, Curtea constata ca dispozitiile art. 92 alin. (2) lit. d) si art. 94 alin. (2) din Legea nr. 19/2000 nu aduc atingere dreptului la munca, intrucat nu instituie nicio piedica pentru exercitarea acestuia. Pierderea dreptului de a beneficia de un ajutor financiar din partea statului acordat in vederea sustinerii persoanelor lipsite de resurse materiale ca urmare a faptului ca beneficiarul acestui drept si-a asumat sa-si asigure singur resursele materiale necesare traiului prin exercitarea dreptului la munca nu poate fi privita sub niciun aspect ca o incalcare a acestui din urma drept fundamental.
Pentru considerentele expuse, in temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,


CURTEA CONSTITUTIONALA
In numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neintemeiata, exceptia de neconstitutionalitate ridicata de Bogdan Cristian Raducanu in Dosarul nr. 5.600/288/2013* al Tribunalului Valcea - Sectia I civila si constata ca dispozitiile art. 71 alin. (2), art. 92 alin. (2) lit. d) si art. 94 alin. (2) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale sunt constitutionale in raport cu criticile formulate.
Definitiva si general obligatorie.
Decizia se comunica Tribunalului Valcea - Sectia I civila si se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
Pronuntata in sedinta din data de 13 martie 2014.



PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Patricia Marilena Ionea
(Decizia Curtii Constitutionale nr. 143 din 13 martie 2014 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 71 alin. (2), art. 92 alin. (2) lit. d) si art. 94 alin. (2) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 361 din 16 mai 2014)