Valer Dorneanu - presedinte
Cristian Deliorga - judecator
Marian Enache - judecator
Daniel Marius Morar - judecator
Mona-Maria Pivniceru - judecator
Gheorghe Stan - judecator
Livia Doina Stanciu - judecator
Varga Attila - judecator
Patricia Marilena Ionea - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantei Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.
1. Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 13 lit. a) din Legea nr. 55/2020 privind unele masuri pentru prevenirea si combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, astfel cum au fost modificate prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 192/2020 pentru modificarea si completarea Legii nr. 55/2020 privind unele masuri pentru prevenirea si combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, precum si pentru modificarea lit. a) a art. 7 din Legea nr. 81/2018 privind reglementarea activitatii de telemunca. Exceptia a fost ridicata de Ionel Zamfira in Dosarul nr. 1.265/301/2021 al Judecatoriei Sectorului 3 Bucuresti - Sectia civila si constituie obiectul Dosarului Curtii Constitutionale nr. 1.939D/2021.
2. La apelul nominal se prezinta autorul exceptiei. Lipseste partea Directia Generala de Politie a Municipiului Bucuresti. Procedura de instiintare este legal indeplinita.
3. Cauza fiind in stare de judecata, presedintele Curtii acorda cuvantul autorului exceptiei, care sustine ca atunci cand a aparut Legea nr. 55/2020, ministrul sanatatii a afirmat ca in Romania nu exista epidemie si nimeni nu l-a contrazis pana in prezent. Pentru ca restrangerea unor drepturi sau libertati sa se poata realiza potrivit art. 53 din Constitutie, trebuie ca aceste masuri sa se dispuna prin lege si sa fie necesare. Or, potrivit celor afirmate de ministrul sanatatii, Legea nr. 55/2020 nu este necesara. Referitor la art. 13 lit. a) din Legea nr. 55/2020, asa cum a fost modificat prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 192/2020, arata ca printr-o ordonanta de urgenta nu pot fi restranse drepturi sau libertati cetatenesti.
4. Reprezentanta Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei ca neintemeiata si solicita pastrarea jurisprudentei in materie a Curtii Constitutionale.
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
6. In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine, in esenta, ca dispozitiile art. 13 lit. a) din Legea nr. 55/2020 restrang exercitiul unor drepturi sau al unor libertati fundamentale, iar modificarea acestor dispozitii de lege prin dispozitiile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 192/2020 este contrara prevederilor art. 53 din Constitutie, precum si celor statuate de Curtea Constitutionala prin Decizia nr. 157 din 13 mai 2020, potrivit carora limitarea drepturilor si a libertatilor fundamentale pe timpul starii de alerta nu se poate realiza decat prin lege ca act formal adoptat de Parlament, iar nu si prin ordonanta de urgenta emisa de legiuitorul delegat.
7. Judecatoria Sectorului 3 Bucuresti - Sectia civila apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate nu este intemeiata, intrucat stabilirea contraventiei prin sistemul normei de trimitere constituie o tehnica legislativa frecventa si, in unele cazuri, necesara, care nu contravine principiilor constitutionale. De asemenea, arata ca drepturile si libertatile fundamentale nu pot fi absolutizate, motiv pentru care se pot institui prin lege ingradiri ale acestora, cu conditia ca o astfel de ingradire sa fie justificata de un scop legitim si sa fie proportionala cu scopul urmarit. Or, masura obligativitatii purtarii mastii de protectie este o norma de sanatate publica, care a fost luata cu scopul prevenirii raspandirii virusului SARS-CoV-2, fiind proportionala cu scopul urmarit.
8. In conformitate cu dispozitiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.
9. Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernul si Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate.
examinand incheierea de sesizare, raportul intocmit de judecatorul-raportor, sustinerile partii prezente, concluziile procurorului, dispozitiile de lege criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine urmatoarele:
11. Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie, potrivit incheierii de sesizare, dispozitiile art. 13 lit. a) din Legea nr. 55/2020 privind unele masuri pentru prevenirea si combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 396 din 15 mai 2020, asa cum au fost modificate prin art. I pct. 1 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 192/2020 pentru modificarea si completarea Legii nr. 55/2020 privind unele masuri pentru prevenirea si combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, precum si pentru modificarea lit. a) a art. 7 din Legea nr. 81/2018 privind reglementarea activitatii de telemunca, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 1042 din 6 noiembrie 2020. Analizand motivarea exceptiei de neconstitutionalitate, Curtea constata ca, in realitate, critica de neconstitutionalitate vizeaza art. I pct. 1 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 192/2020, respectiv neconstitutionalitatea modului in care acest articol modifica dispozitiile art. 13 lit. a) din Legea nr. 55/2020. Prin urmare, Curtea urmeaza sa retina ca obiect al exceptiei de neconstitutionalitate dispozitiile art. I pct. 1 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 192/2020, care au urmatoarea redactare: "Legea nr. 55/2020 privind unele masuri pentru prevenirea si combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 396 din 15 mai 2020, cu modificarile si completarile ulterioare, se modifica si se completeaza dupa cum urmeaza:
1. La articolul 13, litera a) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
«a) obligativitatea purtarii mastii de protectie in spatiile publice, spatiile comerciale, mijloacele de transport in comun si la locul de munca;»"
12. Autorul exceptiei sustine ca aceste dispozitii de lege contravin art. 53 din Constitutie privind restrangerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertati.
13. Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea retine ca, in redactarea initiala, art. 13 lit. a) din Legea nr. 55/2020 instituia "obligativitatea purtarii mastii de protectie in spatiile publice inchise, spatiile comerciale, mijloacele de transport in comun si la locul de munca". Ulterior, avand in vedere evolutia pandemiei de COVID-19 si necesitatea extinderii masurilor care sa previna raspandirea virusului SARS-CoV-2, art. 13 lit. a) din Legea nr. 55/2020 a fost modificat prin art. I pct. 1 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 192/2020, eliminandu-se precizarea referitoare la spatiile publice inchise, efectul fiind acela al extinderii obligatiei purtarii mastii de protectie in toate spatiile, inchise si deschise.
14. Autorul exceptiei de neconstitutionalitate pune in discutie constitutionalitatea modificarii de catre Guvern, pe calea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 192/2020, a dispozitiilor legale prin care sustine ca se restrange exercitiul unor drepturi sau al unor libertati fundamentale.
15. Analizand motivarea exceptiei de neconstitutionalitate, Curtea constata ca intreaga critica a autorului exceptiei pleaca de la premisa ca obligatia de a purta masca de protectie constituie o restrangere a exercitiului unor drepturi si libertati fundamentale, astfel ca reglementarea acestei obligatii trebuie sa se subordoneze conditiilor art. 53 din Constitutie. Autorul exceptiei nu precizeaza insa exercitiul caror drepturi fundamentale este incalcat si nici modalitatea in care o astfel de restrangere are loc.
16. Asa cum Curtea Constitutionala a statuat in Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012, structura unei exceptii de neconstitutionalitate cuprinde 3 elemente: textul contestat din punctul de vedere al constitutionalitatii, textul de referinta pretins incalcat, precum si motivarea de catre autorul exceptiei a relatiei de contrarietate existente intre cele doua texte, cu alte cuvinte, motivarea neconstitutionalitatii textului criticat. In situatia in care textul de referinta invocat este suficient de precis si clar, astfel incat instanta constitutionala sa poata retine in mod rezonabil existenta unei minime critici de neconstitutionalitate, ea este obligata sa analizeze pe fond exceptia de neconstitutionalitate si sa considere, deci, ca autorul acesteia a respectat si a cuprins in exceptia ridicata cele 3 elemente mentionate. Insa, chiar daca exceptia de neconstitutionalitate este in mod formal motivata, deci cuprinde cele 3 elemente, dar motivarea in sine nu are nicio legatura cu textul criticat, iar textul de referinta este unul general, Curtea va respinge exceptia ca inadmisibila, fiind contrara art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 (a se vedea in acest sens Decizia nr. 198 din 12 februarie 2009, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 151 din 11 martie 2009, sau, in cadrul controlului a priori, Decizia nr. 919 din 6 iulie 2011, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 504 din 15 iulie 2011). Aceeasi solutie va fi urmata si in cazul in care exceptia de neconstitutionalitate nu cuprinde motivarea ca element al sau, iar din textul constitutional invocat nu se poate deslusi in mod rezonabil vreo critica de neconstitutionalitate, fie datorita generalitatii sale, fie datorita lipsei rezonabile de legatura cu textul criticat. In acest sens, Curtea Constitutionala, prin Decizia nr. 785 din 16 iunie 2011, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 646 din 9 septembrie 2011, a stabilit ca simpla enumerare a unor dispozitii constitutionale sau conventionale nu poate fi considerata o veritabila critica de neconstitutionalitate. Daca ar proceda la examinarea exceptiei de neconstitutionalitate motivate intr-o asemenea maniera eliptica, instanta de control constitutional s-ar substitui autorului acesteia in formularea unor critici de neconstitutionalitate, ceea ce ar echivala cu un control efectuat din oficiu, inadmisibil insa, in conditiile in care art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 precizeaza ca "sesizarea Curtii Constitutionale se dispune de catre instanta in fata careia s-a ridicat exceptia de neconstitutionalitate, printr-o incheiere care va cuprinde punctele de vedere ale partilor, opinia instantei asupra exceptiei, si va fi insotita de dovezile depuse de parti" (a se vedea in acest sens si Decizia nr. 627 din 29 mai 2008, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 555 din 23 iulie 2008).
17. Avand in vedere aceste repere jurisprudentiale, Curtea constata ca, desi autorul prezentei exceptii de neconstitutionalitate invoca art. 53 din Constitutie, precum si faptul ca dispozitiile de lege criticate sunt contrare acestor prevederi constitutionale, in realitate, exceptia de neconstitutionalitate nu indeplineste cerintele referitoare la motivare, afirmatia ca sunt incalcate drepturi si libertati fundamentale avand un caracter general si fiind neargumentata.
18. Pentru considerentele expuse, in temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
In numele legii
DECIDE:
Definitiva si general obligatorie.
Decizia se comunica Judecatoriei Sectorului 3 Bucuresti - Sectia civila si se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
Pronuntata in sedinta din data de 18 ianuarie 2022.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Patricia Marilena Ionea